Armata americană a notificat luni seara Comandamentul irakian militar că va proceda la „repoziționarea” forțelor coaliției antijihadiste în scopul „retragerii din Irak într-o manieră securizată și eficientă”, anunță agențiile internaționale de presă. Pe de altă parte, membrii alianței nord-atlantice au decis să rămână în Irak. ”Am trimite un semnal greșit dacă ne retragem”, a declarat luni un diplomat NATO.
Generalul William H. Seely, comandantul operațiunilor militare americane din Irak, a trimis o scrisoare în acest sens numărului 2 al Comandamentului militar irakian.
„Respectăm decizia voastră suverană, prin care se cere retragerea noastră”, spune generalul american, după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluție în acest sens.
Premierul Irakului, Adel Abdul Mahdi, i-a transmis luni ambasadorului SUA la Bagdad, Matthew Tueller, că ambele părţi trebuie să coopereze în privinţa retragerii trupelor americane, informează site-ul agenţiei de presă Reuters, citat de Mediafax. „Premierul a evidenţiat importanţa cooperării reciproce în privinţa implementării rezoluţiei Parlamentului irakian în sensul retragerii trupelor străine”, a anunţat Guvernul de la Bagdad.
„Relaţiile dintre Irak şi Statele Unite trebuie aşezate pe baza adecvată. Premierul irakian a subliniat că situaţia actuală este periculoasă şi că pot apărea consecinţe, astfel că Irakul va face totul pentru a evita izbucnirea unui război deschis”, a transmis Guvernul irakian.
Oficial NATO: Am trimite un semnal greșit dacă ne retragem
Pe de altă parte, toți membrii alianței atlantice au făcut front comun cu SUA, la reuniunea de urgență ce a urmat eliminării generalului iranian Qassim Soleimani și a locotenenților săi ce controlau milițiile șiite din Irak, informează Reuters.
Vorbind după întâlnirea membrilor Alianței cu privire la evenimentele legate de Iran și Irak, în care Statele Unite au prezentat filmul eliminării lui Soleimani, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut să se facă eforturi pentru calmarea situației, fiind astfel în acord cu alți lideri europeni.
„Suntem uniți în a condamna sprijinul Iranului pentru diferite grupuri teroriste”, a declarat Stoltenberg. „În cadrul ședinței de astăzi, aliații au solicitat reținerea de la escaladarea situației. Un nou conflict nu ar fi în interesul nimănui. Prin urmare, Iranul trebuie să se abțină de la violențe și provocări suplimentare.”
În ciuda disensiunilor de anul trecut dintre aliații europeni ai NATO asupra strategiei americane în Orientul Mijlociu, de data aceasta, ședința de la sediul NATO s-a desfășurat fără divergențe.
Oficialii Departamentului de Stat și ai Departamentului Apărării din SUA, care au informat, prin intermediul unei conferinței video, despre acțiunea de eliminare a generalului iranian, nu au fost chestionați de nici unul dintre membrii adunării, prezenți în sală.
De asemenea, nu a existat nicio discuție sau critică cu privire la lista de ținte anunțată de Trump, care include și obiective culturale, în caz că Iranul va decide să atace forțele americane sau interesele SUA.
Întâlnirea, care a avut loc în timp ce la Teheran avea loc o manifestare uriașă prilejuită de înmormântarea generalului Soleimani, s-a concentrat în principal pe anunțul NATO de a-și suspenda misiunile de instruire în Irak și pe rezoluția Parlamentului irakian care cere retragerea trupelor străine.
Deși există îngrijorarea că uciderea celui de-al doilea cel mai puternic om din Iran poate declanșa un val de atacuri asupra forțelor Alianței, Franța, Germania și alți membri care au trupe în Orientul Mijlociu au declarat că vor ca misiunea NATO în Irak să continue.
„Am trimite un semnal greșit dacă ne retragem”, a declarat un diplomat NATO.
Misiunea NATO în Irak este constituită din sute de instructori, consilieri și personal de sprijin, militar și civil, din țări NATO și non-NATO.
Înființată la Bagdad în octombrie 2018, după trei ani de război împotriva militanților Statului Islamic, misiunea este axată pe „instruire și consiliere”, non-combat, pentru a ajuta structurile și instituțiile irakiene de securitate să se elimine milițiile insurgențe. Personalul misiunii nu se deplasează cu forțele irakiene în timpul operațiunilor acestora.
Parlamentul Irakului a adoptat duminică o rezoluție prin care cere Guvernului să evacueze militarii americani din Irak, în urma raidului aerian al SUA prin care a fost ucis generalul iranian Qasem Soleimani.
În Irak sunt dislocați peste 5.000 de militari americani în cadrul Coaliției internaționale anti-ISIS, coaliție din care mai fac parte militari din alte state aliate ale SUA. România nu contribuie cu forțe armate la această operațiune internațională.
