Ambasada Rusiei la București a postat vineri pe pagina de Facebook o fotografie de război în care precizează: „Pe data de 11 octombrie 1944, trupele Frontului al 2-lea ucrainean pe parcursul ofensivei au eliberat orașul Cluj”. La o primă vedere, ai putea considera că este doar o consemnare nevinovată a unui eveniment din al Doilea Război Mondial. Numai că există un detaliu care pune capitala Ardealului pe agenda de interese a diplomației ruse: Asociația Vostok.
Vostok este o organizație non-guvernamentală din Cluj cu simpatii proruse cât se poate de evidente, care a devenit în ultimii ani o ancoră de soft power a Ambasadei Rusiei din România.
Tot de pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice ruse aflăm că, pe 18 octombrie, Asociația Vostok organizează la sediul Ambasadei Rusiei o întâlnire cu ambasadorul Valeri Kuzmin, sub titlul „Dialog diplomatic”.
Vostok
Asociația Vostok a fost înființată în 2016 și este condusă de Alexandru Vlad-Crișan (studii de securitate la Universitatea Babeș-Bolyai). ONG-ul și-a luat rapid voltă, iar în 2017 era deja pe litoralul de la Soci, invitat la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților. Un eveniment pe care Rusia nu îl mai găzduise de pe vremea URSS-ului, fiind resuscitat de Vladimir Putin ca parte a proiectului său riguros de „reambalare” a unora dintre simbolurile de forță ale istoriei sovietice. Delegația condusă de Vostok a avut 100 de membri, din mai multe părți ale țării.
Participarea asociației clujene a fost imediat consemnată de aparatul de propagandă al Kremlinului, prin Sputnik.md, care i-a luat un interviu lui Alexandru Vlad-Crișan.
Redăm trei paragrafe explicite din interviu:
Crezi că această vizită a delegației va schimba cumva optica tinerilor față de Rusia?
Cu siguranță. Cei care au venit aici, în Rusia și chiar cei care nu au venit dar au intrat în contact o să-și schimbe opinia față de Rusia pentru că s-a văzut Rusia reală, s-au văzut toate aspectele care țin de viața oamenior, țin de dorințele tinerilor, de felul lor de a gândi. Nimeni nu a venit aici cu o impresie greșită despre Rusia pe care să și-o mențină ulterior. Eu cred că lumea și-a schimbat percepția și este o chestie chiar foarte utilă pentru tinerii români, pentru a cunoaște ceea ce înseamnă tineretul din Rusia.
Crezi că există un potențial de restabilire a relațiilor bune între România și Federația Rusă?
Cu siguranță. În special în ceea ce ține de partea societății civile și mai ales cea a tineretului, unde prejudecățile nu sunt atât de prezente precum la oamenii de celelalte vârste. Cu siguranță se pot face cooperări. Am văzut inclusiv la felul în care tinerii foarte ușor din cele două țări puteau să intre în contact unii cu alții. Își găseau foarte rapid subiecte comune. Acesta este un experiment care arată că există acest potențial, care trebuie doar valorificat și trebuie doar să vrei să faci asta.
Am înțeles că veniți din partea grupului Vostok, de la Cluj. Ce reprezintă acest grup?
Eu sunt președintele asociației Vostok. Această asociație a fost înființată în decembrie 2016. A fost înființată tocmai cu gândul de a deschide cumva cooperare la nivel de tineret, la nivel de structuri non-guvernamentale, între România și statele din spațiul ex-sovietic, în special între România și Rusia. Am început anumite activități cu ambasada Rusiei, de exemplu vizite de studiu. Pe lânga aceasta avem diverse activități de sprijinire a educației și prin această asociație noi dorim să oferim tinerilor oportunitatea și perspectiva de a lua contact cu Rusia și de a vedea oportunitățile care se oferă acolo în domeniul educației, în domeniul culturii, în domeniul sportului, distracției, toate activitățile care țin de tineret.
De remarcat un „schepsis” retoric în titlul de pe Sputnik.md, „Tinerii români și ruși s-au înfrățit la festivalul de la Soci”. Cine este la curent cu terminologia politică din Republica Moldova știe că „înfrățire” este un cuvânt care aparține limbajului unionist de la Chișinău și că lobby-ul agresiv al „moldoveniștilor” sponsorizați de Moscova îl folosește în general în sens batjocoritor la adresa românismului.
Profilul de Facebook
O incursiune pe profilul de Facebook al lui Alexandru Vlad-Crișan ne aruncă într-o veritabilă „sărbătoare” prorusă, unde figura lui Vladimir Putin se află la loc de cinste. Acesta mai scrie sporadic și articole în care militează pentru dezghețarea relațiilor cu Rusia. Exemplu, AICI.
Asociația Vostok organizează, de asemenea, la Cluj în fiecare an, în noiembrie, un festival de film rusesc, „Seri în Moscova”. La Cinema Victoria. Selecția din acest an conține, printre altele, și trei filme de propagandă:
FRONTIERA BALCANICĂ (reg. Andrey Volgin, 2019)
Filmul se concentrează pe războiul din Kosovo. O doză consistentă de propagandă anti-NATO. O cronică lămuritoare, AICI.
TOBOL (reg. Igor Zaytsev, 2019)
Film istoric, setat propagandistic pe grandoarea patriotică a epocii lui Petru cel Mare (favoritul lui Putin) vs. sălbaticii mongoli din adâncurile Siberiei – AICI.
SALT (reg. Anton Megerdichev, 2017)
Propagandă prin nostalgie sportivă. Filmul a cucerit box office-ul în Rusia la scurt timp după premieră. Sinopsis: Filmul este bazat pe evenimente reale, care au avut loc în timpul Olimpiadei de la München din 1972, are ca punct central legendara luptă finală pe terenul de baschet între echipele URSS și SUA. Mai sunt 3 secunde până la finalul meciului, americanii conduc la diferență de un coș, dar ce urmează va schimba complet rezultatul și istoria baschetului.
Restul filmelor din program, AICI.
Expozițiile de fotografie
Anul trecut, Asociația Vostok a organizat la Cluj două expoziții de fotografie având ca subiect Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. O altă infuzie de propagandă rusă. Fotografiile Annei Sadovnikova (jurnalistă) prezentau varianta de „pace și liniște” crimeeană împachetată de Kremlin, creând imaginea unei peninsule înfloritoare după anexare.
„În fotografii am încercat să surprind infrastructura, cheile de deplasare spre Rusia. În acest moment se construiesc foarte multe drumuri spre Rusia. Se construiește un pod care va lega Crimeea de Rusia, anul acesta va fi inaugurată autostradă și anul viitor va fi dată în exploatare calea ferată. Aceste investiții vor ajuta Crimeea în ceea ce privește exportul și economia. Am surprins cadre și fotografii cu infrastructura care s-a dezvoltat și se dezvoltă foarte mult”, declara Sadovnikova, pentru ClujManifest.ro.
Alexandru-Vlad Crișan face parte și din ONG-ul Future Team, o platformă online preocupată de multe lucruri, dar în special de ceea ce se va întâmpla în „era post-Putin”, după cum se arată în unul din textele programatice ale organizației. „Rusia este singura țară din lume care investește în viitorul mondial, unind tineretul rus cu tineretul mondial”, mai aflăm din descrierea Future Team.
Fapt divers, dar demn de-a fi consemnat în context: în perioada următoare, Rusia va deschide la Chișinău, cu ajutorul Partidului Socialiștilor, o filială a organizației „Sprijinul Rusiei” (Opora Rosii), unul dintre cele mai puternice ONG-uri din avangarda activistă a Kremlinului.
Filiala va fi condusă Nicolae Pascaru, secretarul general adjunct al Administrației Prezidențiale a Republicii Moldova. Pe site-ul organizației este menționată sarcina de bază a acesteia: „protejarea drepturilor și intereselor întreprinzătorilor, contracararea măsurilor ilegale, atacurilor de tip raider și a presiunilor asupra businessului mic și mijlociu”.
