California, Siberia, Amazon, iar acum Australia. Din 2018 până la început de 2020, lumea a devenit scena pe care își face numărul un nou actor: incendiile-mamut de vegetație. Au devastat zone imense pe patru continente și au o audiență colosală în mass-media.
Stare de dezastru în statul Victoria din Australia, 19 grade în Norvegia și un 2019 în care s-a vorbit tot mai des de incendii devastatoare de vegetație. Este, pe scurt, descrierea ultimelor luni. Iar situația nu pare să se îmbunătățească prea curând.
Premierul Australiei este criticat de pompierii care luptă cu uriașele incendii de vegetație, iar lumea showbiz-ului și cea a tenisului s-au mobilizat pentru a strânge fonduri.
Între timp, experții estimează că din cauza incendiilor au murit – direct sau indirect – aproape 500 de milioane de animale.
Zeci de mii de australieni, evacuați din case. Stare de dezastru
Zeci de mii de australieni şi-au părăsit sâmbătă domiciliile – pe fondul condiţiilor meteorologice din weekend care riscă să extindă incendiile de pădure şi mai mult. Staţiunile turistice, de obicei animate în acest sezon, au devenit oraşe-fantomă.
Starea de urgenţă a fost decretată în sud-est-ul insulei-continent, regiunea cea mai populată, şi ordinul de evacuare a fost dat vineri pentru mai mult de 100.000 de persoane din trei state.
„Astăzi este vorba despre a salva vieţi”, a avertizat premierul din Noul Wales de Sud, Gladys Berejiklian. „Am văzut cum au plecat zeci de mii de persoane”, a mărturisit şeful pompierilor din acest stat, Shane Fitzsimmons.
Turiştii şi locuitorii din sud-estul ţării şi-au abandonat cazările şi locurile de vacanţă.
Autostrăzile care leagă oraşele de coastă de Sydney şi alte mari oraşe au fost blocate de lungi şiruri de maşini.
Temperaturi de peste 40 de grade. 3.000 de pompieri rezerviști, mobilizați
Temperaturile caniculare aşteptate sâmbătă – depăşesc 40 de grade Celsius – vor fi însoţite de vânturi puternice care riscă să extindă incendiile de pădure de-a lungul ţării de patru luni, din care mare parte sunt scăpate de sub control.
Prim-ministrul Scott Morrison a mobilizat sâmbătă în zonă 3.000 de militari rezervişti.
„Acest lucru va permite să avem mai mulţi oameni pe teren, mai multe avioane pe cer, mai multe nave pe mare”, a afirmat Scott Morrison, criticat pentru modul în care a gestionat criza.
Centrele comerciale, magazinele şi barurile au fost închise. Liniştea domnea sâmbătă la Batemas Bay, un oraş turistic care de obicei este activ.
Singurul semn de viaţă în această localitate era un centru de primiri pentru persoanele evacuate, unde sute de locuitori nevoiţi să-şi părăsească casele şi-au găsit refugiu în corturi instalate pe un teren din oraş.
„Am putea spune o tabără de refugiaţi”, a glumit o locuitoare vineri seară, în timp ce se instala cu soţul ei. Mick Cummins, 57 de ani, şi soţia sa au fugit către centrul de evacuare în timp ce focul le distrugea satul, în seara de Anul Nou.
Peste 20 de morți. Suprafața arsă, de două ori cât Belgia
Cel puţin 23 de persoane au decedat, alte câteva zeci sunt date dispărute şi peste 1.300 de locuinţe au fost mistuite de flăcări de la începutul sezonului de incendii din septembrie. O zonă de două ori cât suprafaţa Belgiei a ars.
Numărul persoanelor date dispărute în Victoria a ajuns la 28, a declarat vineri într-o conferinţă de presă premierul statului Victoria, Daniel Andrews, citat de DPA.
Premierul Scott Morrison, sub tirul criticilor
Premierul Scott Morrison, care a fost anterior criticat pe reţelele de socializare pentru că a plecat într-o vacanţă peste hotare în timpul acestei situaţii grave, precum şi pentru faptul că guvernul pe care îl conduce nu reuşeşte să adopte politici adecvate pentru combaterea încălzirii globale, se confruntă cu noi critici pentru modul în care gestionează această criză.
În oraşul Cobargo, Morrison a fost huiduit, în special de o tânără mamă în lacrimi şi de un pompier voluntar care a refuzat să dea mâna cu acesta.
„Nu vei mai avea voturile noastre”, a strigat un locuitor. „Este nedrept. Suntem complet uitaţi aici”, s-a plâns un altul.
„Oamenii sunt supăraţi, au pierdut foarte mult”, a recunoscut premierul. „Înţeleg în totalitate ce simt oamenii. Nu o iau personal”, a adăugat el.
De sâmbătă, pe reţelele de socializare a devenit viral un videoclip cu declaraţia unui pompier, Paul Parker, în vârstă de 57 de ani, care îl insultă pe şeful guvernului.
Întrebat duminică de AFP, el a explicat că este „consternat” de acţiunile guvernului, „în special de Scott Morrison”.
Ascultându-l pe premier spunând că mii de pompieri voluntari vor să vină pe teren pentru a se lupta cu flăcările, Parker a izbucnit furios: „Eşti un idiot, amice!”, a declarat el pentru AFP, ca şi cum s-ar adresa premierului. „Vino pe teren să vezi ce îndurăm. Nu ai nicio idee, tipule. Guvernul nu are nicio idee”.
El a explicat că pompierii îşi „pun viaţa în joc” pentru a stinge flăcările.
„Asta ne place să facem, prietene, să ne punem viaţa în joc”, a continuat el ironic. „O fac pentru vecinii mei, pentru satul Nelligen şi pentru australieni”.
„Nu o fac pentru Scott Morrison sau pentru vreun ticălos din Guvern”.
Şeful serviciilor rurale de pompieri din Noul Wales de Sud, Shane Fitzsimmons, a criticat şi el duminică felul în care guvernul comunică, declarându-se „dezamăgit” să afle prin intermediul presei deciziile anunţat sâmbătă de Morrison care a chemat 3.000 de rezervişti militari pentru a-i ajuta pe pompieri.
Aproape 500 de milioane de animale moarte
De asemenea, „milioane de animale au pierit în incendii… mamifere, păsări, reptile”, a declarat presei Megan Davidson, director la Wildlife Victoria.
Informația este confirmată și de Universitatea din Sydney, care estimează că 480 de milioane de mamifere, păsări și reptile au murit, direct sau indirect, din cauza incendiilor de vegetație din Australia, izbucnite în septembrie, potrivit The Times, citat de Green Report.
Ministrul federal al Mediului, Sussan Ley, a spus, într-un interviu pentru ABC, că ar fi murit „până la 30% din populația de koala din regiunea respectivă (n.r. New South Wales ), deoarece aproximativ 30% din habitatul lor a fost distrus”.
„Vom ști mai multe când incendiile se vor calma și se va putea face o evaluare adecvată”, a adăugat ea.
Fumul degajat de incendii a schimbat culoarea ghețarilor din Noua Zeelandă
Fumul degajat de incendiile de vegetaţie din Australia a ajuns şi în Noua Zeelandă, situată la o distanţă de câteva mii de kilometri, iar gheţarii, care de obicei au culoarea albă, au prins o nuanţă caramel, potrivit serviciilor de meteorologie şi relatărilor de pe reţelele de socializare.
Lumea tenisului se mobilizează pentru Australia
Lumea tenisului, aflată în Australia pentru debutul sezonului, s-a mobilizat în vederea strângerii de fonduri pentru victimele incendiilor de vegetaţie, a doua zi după apelul lansat în acest sens de Nick Kyrgios.
Preşedintele Tennis Australia Craig Tiley a anunţat organizarea de evenimente pentru strângerea de fonduri la ATP Cup, Openul Australiei şi la alte turnee prevăzute în perioada următoare.
Nick Kyrgios nu este singurul care s-a mobilizat pentru ajutorarea victimelor din Australia. Jucătoarea cehă Karolina Pliskova, locul 2 WTA, se alătură și ea apelului şi va dona 125 de euro pentru fiecare as pe care îl va servi la meciurile disputate în Australia victimelor indendiilor care au afectat ţara de la Antipozi.
„Hei, Aussie! Iubesc ţara voastră şi am decis să mă alătur jucătorilor australieni şi să donez 200 de dolari (n.r. – australieni, 125 de euro) pentru fiecare as pe care îl voi servi în Australia, pentru a ajuta victimele incendiilor”, a scris Pliskova, pe Twitter.
Și Simona Halep s-a alăturat jucătorilor de tenis din întreaga lume care donează bani pentru victimele incendiilor din Australia, însă dacă majoritatea vor contribui în urma aşilor de la meciuri, românca va da bani pentru fiecare moment în care îl enervează pe Darren Cahill.
„Ştiţi că iubesc Australia, dar ştiţi şi că nu dau mulţi aşi. Vreau să ajut şi promisiunea mea este următoarea:de fiecare dată când îl voi enerva pe Darren Cahill la fiecare meci al meu din Australia, voi dona 200 de dolari. Aşa sigur voi strânge mulţi bani”, a scris Halep pe Twitter.
Well guys, you know I love Australia, but you also know I don’t hit too many aces 😜
— Simona Halep (@Simona_Halep) January 5, 2020
Sooo I want to help and my pledge is this… every time I give @darren_cahill a hard time in my box during all my matches in Aus, I will donate $200.
This way I will raise a lot more money ❤️🇦🇺
19 grade în Norvegia, în ianuarie
Și vestul Norvegiei trece printr-o perioadă caracterizată de temperaturi cu mult peste medie. Asta chiar dacă în ianuarie temperaturile ar trebui să fie sub limita înghețului.
Cea mai ridicată temperatură a fost înregistrată săptămâna trecută în satul Sunndalsora. Nu mai puțin de 19 grade Celsius, cu 25 de grade peste media obișnuită a lunii. Este cea mai caldă lună ianuarie de când se fac măsurători în zonă.
Meteorologul BBC Peter McAward a spus că a doua cea mai mare temperatură înregistrată în Sunndalsora este de 17,4 grade Celsius. McAward a explicat că temperaturile mari din această zonă sunt cauzate de vântul foehn, cald.
În timp ce unii se bucură de vremea caldă, sunt voci îngrijorate că și acesta este un exemplu de schimbare climatică.
Ultimii doi ani, caracterizați de incendii devastatoare de vegetație
Anul 2019 a fost cel în care incendiile de vegetație au făcut ravagii și în Amazon, unde au ars nu mai puțin de 900.000 de hectare de pădure din Brazilia, Bolivia, Peru și Paraguay. Se estimează că mai mult de 40.000 de incendii au izbucnit aici, de la începutul crizei, în ianuarie 2019.
Cauzele crizei din Amazon sunt complexe. Defrișările, urmate de incendierea zonelor despădurite, încălzirea globală, dar și un sezon secetos neobișnuit de uscat au contribuit la izbucnirea și întreținerea focarelor de aici. În plus, 2019 a fost un an cu temperaturi peste medie în toată lumea.
Tot în anul 2019, incendiile de vegetație au afectat zone extinse din Rusia.
Incendiile au început în luna iulie, în zone greu accesibile din Siberia. Până la sfârșitul lunii erau afectate 2,6 milioane de hectare.
Din fericire, nu s-au înregistrat victime. Până la stingerea completă a focarelor, flăcările afectaseră în jur de 3 milioane de hectare.
Potrivit NASA, în data de 31 iulie 2019, fumul eliminat de aceste incendii a atins Alaska, s-a amestecat cel mai probabil cu fum de la incendii locale și a călătorit spre Canada, ajungând tocmai pe coasta de vest a țării.
Iar 2019 nu a fost singurul cu probleme din punct de vedere al incendiilor de vegetație.
În 2018, California a bifat cel mai catastrofal sezon: în cele 8.527 de incendii au ars 766.439 de hectare și au murit 97 de civili și 6 pompieri. 3,5 miliarde de dolari au cheltuit SUA pentru a rezolva criza.
[…] Planeta se încinge, incendiile de vegetație se „globalizează” […]