Austria va depune un recurs pentru a anula votul dat de propriul ministru al mediului în favoarea Green Deal, a anunţat luni cancelarul conservator austriac, după ce statele membre UE au adoptat definitiv legislaţia cheie a acordului în materie de mediu, care impune refacerea ecosistemelor deteriorate. Votul a fost posibil datorită ministrului austriac al mediului, care şi-a sfidat propriul guvern pentru a susţine textul după luni de blocaj, relatează AFP şi Boursorama.
„Austria va depune un recurs în anulare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat cancelarul Karl Nehammer într-un comunicat, întrucât votul ministrului Leonore Gewessler nu a corespuns „voinţei guvernului” şi, prin urmare, este considerat „ilegal”, potrivit News.ro.
„Nimeni nu este mai presus de lege”, a insistat el.
Partidul său, ÖVP, intenţionează, de asemenea, să depună o plângere împotriva ministrului de 46 de ani, care face parte din partidul ecologist, partener minoritar de guvernare în coaliţia de la Viena, pentru „abuz de putere”. „Este inacceptabil” ca ea „să nu respecte prevederile legale”, a reacţionat secretarul general Christian Stocker.
Până în prezent, Austria s-a abţinut la votul asupra acestei legi, din cauza divergenţelor din cadrul statului federal. Dar Leonore Gewessler a decis să meargă mai departe, „pentru a trimite un semnal”.
„Conştiinţa mea îmi spune fără echivoc că, atunci când bunăstarea generaţiilor viitoare este în joc, sunt necesare decizii curajoase”, a explicat ea după votul miniştrilor mediului din Uniunea Europeană, care s-au reunit luni la Luxemburg. Potrivit ministrului austriac, „niciun guvern sau partid nu poate ignora interesele protecţiei mediului şi ale conservării naturii”.
Această răsturnare de situaţie a permis intrarea în vigoare a acestui text-cheie al Green Deal, susţinut acum de 20 de state şi validat deja de deputaţi.
Eurodeputatul belgian Alain Maron, a cărui ţară deţine preşedinţia UE până la sfârşitul lunii iunie, a declarat că „miniştrii din jurul mesei sunt cei care vorbesc”, referindu-se la controversa cu privire la „certurile interne” din Austria.
CEL MAI MARE SCANDAL DIN COALIŢIA DE GUVERNARE DE LA VIENA
Această dispută este cel mai mare scandal înregistrat vreodată în cadrul coaliţiei fără precedent formată în Austria din 2020 între dreapta şi Verzi. Dar nu este o surpriză, având în vedere că bătălia pentru alegerile legislative, programate la sfârşitul lunii septembrie, a fost lansată în urma alegerilor europene.
Conservatorii se opun acestei legislaţii, pentru că nu este bine văzută de electoratul lor rural, care rămâne puternic şi mobilizat. Verzii, care vor să profite la maximum de prima lor experienţă guvernamentală, apără o legislaţie crucială în faţa schimbărilor climatice.
Textul prevede introducerea de măsuri de refacere a ecosistemelor pe 20% din suprafaţa terestră şi marină a UE până în 2030 şi refacerea a cel puţin 30% din habitatele (zone umede, păduri etc.) în stare proastă.
Alte dispoziţii vizează îmbunătăţirea criteriilor de măsurare a sănătăţii pădurilor, eliminarea obstacolelor de pe cursurile de apă şi stoparea declinului albinelor.
Impactul asupra zonelor rurale a stârnit dezbateri aprinse în Parlamentul European anul trecut şi a alimentat furia agricultorilor la începutul anului 2024, în ciuda flexibilităţii extinse introduse în text.
Decizia, susţinută luni, graţie ministrului austriac, de 20 din cele 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor mediului la Luxemburg, deschide calea pentru intrarea în vigoare a acestui text, care este menit să stopeze pierderea biodiversităţii – şi al cărui impact asupra agriculturii a fost subiectul unor dezbateri.
După discuţii aprige, în special în ceea ce priveşte sectorul agricol, negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au convenit, la mijlocul lunii noiembrie 2023, asupra unei versiuni foarte diluate a acestei legislaţii de „restaurare a naturii”, acord ratificat de deputaţi la sfârşitul lunii februarie.
Dar ultima undă verde formală din partea celor 27 de state membre, care este esenţială, nu a fost obţinută, din cauza lipsei majorităţii necesare – cel puţin 15 ţări reprezentând 65% din populaţia UE. Trei ţări (Suedia, Ţările de Jos, Italia) au intenţionat să voteze împotrivă, iar cinci (Belgia, Austria, Polonia, Finlanda, Ungaria) s-au abţinut.
Luni, doar ministrul austriac şi-a schimbat poziţia, ceea ce a fost suficient pentru a înclina rezultatul votului.
