„Avem nevoie de ochi și urechi pe teritoriul Europei”. Cum racolează Moscova spioni amatori și sabotori

Sursa: Pixabay

Pe mai multe Z-pagini de pe Telegram, în ultimele șase luni, aproximativ o dată pe lună, sunt publicate apeluri către locuitorii vorbitori de limbă rusă din Europa pentru a transmite, prin intermediul unui bot special, informații despre obiective militare NATO: să trimită în Rusia ghiduri turistice, să fotografieze baze militare și echipamente, precum și să achiziționeze cartele SIM anonime în țările europene, notează Novaia Gazeta Europa.

Aceste apeluri sunt publicate pe pagini anonime, însă, după cum a remarcat Novaia Gazeta Europa, informația este răspândită prin grupuri tematice de către un angajat al administrației Crimeei.

Informații despre botul prin intermediul căruia locuitorii din Europa și Ucraina pot transmite date privitor la „locațiile obiectivelor militarizate ale inamicului” apar cu regularitate, o dată pe lună, pe un canal Telegram creat „pentru sprijinul informațional al participanților la operațiunea militară specială din Crimeea”. „Dacă sunteți pregătiți să ajutați, vă vom instrui ce trebuie să faceți”, se arată în mesaj. „Avem nevoie de ochi și urechi în Ucraina și pe teritoriul Europei”.

Grupul în sine este mic, având doar câțiva mii de membri, însă mesajele de acolo sunt redistribuite către grupuri și chat-uri mai mari, care numără zeci de mii de membri.

Cel mai adesea, aceste mesaje sunt repostate de un utilizator Telegram cu pseudonimul KS. Potrivit investigației realizate de Novaia Gazeta Europa, în spatele acestui pseudonim se află Ksenia Temnik, șefa departamentului juridic al comisariatului militar din Crimeea. Temnik a obținut pașaportul rusesc în aprilie 2014, imediat după anexarea peninsulei de către Rusia, iar de atunci a ocupat diverse funcții în administrația Crimeei. Ea a fost decorată la aniversarea a cinci ani de la „reunificarea” Rusiei cu Crimeea. Temnik administrează mai multe grupuri Z din Crimeea, pe Telegram.

Hărți, fotografii, cartele SIM anonime

Un corespondent al Novaia Gazeta Europa a luat legătura cu botul menționat în anunț și s-a prezentat drept un locuitor din Europa, care dorește să ajute. Mesajul a primit răspuns după o jumătate de oră, timp în care au fost cerute detalii despre orașul de reședință și dacă locul său de muncă are legătură cu întreprinderi militare.

Jurnalistului i s-a sugerat să trimită fotografii și materiale video despre forțele armate ale țărilor NATO: „În cazul călătoriilor dumneavoastră, este posibil să observați deplasarea unor echipamente sau să identificați locații ale obiectivelor militare; un interes deosebit îl reprezintă transferurile și depozitarea echipamentelor, precum și locurile de pregătire a specialiștilor ucraineni”.

În plus, jurnalistului i s-a cerut să achiziționeze hărți și ghiduri turistice din fiecare țară în care călătorește, „cu cât sunt mai detaliate, cu atât mai bine”, și să ia în considerare posibilitatea de a cumpăra cartele SIM anonime. Acestea ar trebui activate în țara de reședință și trimise în Rusia prin intermediul unor cunoștințe.

De asemenea, interlocutorul Novaia Gazeta Europa a subliniat că este deosebit de important să se monitorizeze situația de la granița cu Belarus, unde ar putea exista concentrații de trupe NATO.

Sunt de interes sistemele de securitate, gardurile, amplasarea unităților și echipamentelor pe teritoriul obiectivelor, prezența specialiștilor străini din alte state și vehiculele acestora. „Totul este individual, să vedem în practică ce din cele de mai sus puteți face în condiții de siguranță. V-am oferit principalele direcții asupra cărora să vă concentrați”, i-a spus interlocutorul jurnalistului de la Novaia Gazeta Europa.

Potrivit acestuia, persoanele care comunică cu potențialii informatori prin intermediul botului sunt militari din trupele aeropurtate (VDV). La întrebarea directă despre scopul acestor informații și dacă se plănuiesc acte de sabotaj, a răspuns: „Hai să începem cu lucrurile mărunte, informațiile…”

De asemenea, au fost descrise măsurile de securitate: imediat după trimiterea datelor, să fie șterse fotografiile, să fie curățate conversațiile compromițătoare, să nu se vorbească cu nimeni despre sprijinul acordat Rusiei și să fie pregătită o poveste credibilă pentru a justifica interesul față de obiectivele respective în timpul colectării datelor. Totuși, în cazul în care ceva merge prost, au promis să „facă tot posibilul” pentru a ajuta — fără a detalia însă cum va fi oferit acest ajutor. În același timp, interlocutorul a cerut să fie furnizate datele personale pentru a „înțelege pe cine să scoatem” în caz de nevoie.

Sub pretextul unui presupus voluntar, jurnalistul de la „Novaia Gazeta Europa” a contactat-o pe Ksenia Temnik, din administrația Crimeei, întrebând-o dacă poate confirma că în spatele botului se află într-adevăr militari ruși. La această întrebare, reprezentanta din Crimeea a răspuns: „Da, cu siguranță ai noștri”.

Incendieri, atacuri, acte de sabotaj

Autoritățile din mai multe țări ale Uniunii Europene au raportat, în ultimul an, că serviciile speciale ruse au fost implicate în organizarea de acte de sabotaj pe teritoriile lor. În Estonia, anul trecut, au fost arestate peste zece persoane acuzate că au executat ordinele serviciilor speciale ruse. Cei arestați au fost acuzați de profanarea monumentelor naționale, atacuri asupra proprietății funcționarilor publici și jurnaliștilor. În Letonia, au fost recrutate persoane pentru spionaj la o bază aeriană NATO și pentru acte de vandalism în cazarme. Jurnaliștii de la Re:Baltica au scris că recrutarea se făcea prin Telegram. De asemenea, doi bărbați din Letonia sunt în prezent judecați pentru încercarea de a incendia Muzeul Ocupației.

În aprilie anul trecut, procuratura germană a anunțat arestarea a doi cetățeni ruși și germani care, potrivit forțelor de ordine, pregăteau explozii și incendieri la obiective industriale și militare. În 2023, în Polonia, a fost arestat un grup de persoane acuzate că ar fi încercat, la ordinul Rusiei, să perturbe transportul feroviar care livra arme și alimente Ucrainei.

În septembrie 2024, jurnaliștii de la OCCRP au relatat despre boți similari, tot pe Telegram, pentru recrutarea sabotorilor. Totuși, în acel caz, persoanele din spatele botului au fost mai directe în comunicarea cu jurnaliștii și le-au propus imediat potențialilor voluntari să comită infracțiuni grave, inclusiv incendieri, acte de sabotaj și chiar asasinate. Administrația Telegram a declarat jurnaliștilor că acel bot a fost blocat.

Trădătorul