O comisie parlamentară a trimis marţi în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) un proiect de lege privind stabilirea statutului Mării Azov ca mare internă a Rusiei, potrivit EFE, citată de Agerpres.
„În Dumă a fost depus un proiect de lege ce vizează stabilirea Mării Azov ca mare exclusiv internă a Rusiei, faţă de care principiile dreptului internaţional vor înceta să se aplice”, a declarat pentru agenţia oficială de presă RIA Novosti Mihail Şeremet, deputat în camera inferioară din partea Crimeii (anexate).
Aceasta va însemna „un triumf al dreptăţii istorice”, a declarat el, adăugând că, astfel, „Ucraina pierde statutul de ţară riverană Mării Azov”.
De facto, Marea Azov, împărţită anterior de Rusia şi Ucraina, a devenit o mare internă a Federaţiei Ruse în urma anexării regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud) în septembrie 2022.
Comisia de profil din Dumă a aprobat deja acest proiect de lege, a indicat deputatul rus, afirmând că „vom face tot posibilul pentru a aproba acest proiect de lege până la sfârşitul anului”, a mai spus el.
În iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat acordul cu Ucraina privind cooperarea şi utilizarea reciprocă a Mării Azov şi a strâmtorii Kerci, după aprobarea unui proiect de lege corespunzător de către ambele camere ale parlamentului federal rus – Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei (camera superioară).
Acordul denunţat a fost semnat de ambele ţări la 24 decembrie 2003 şi ratificat de Rusia în 2004.
La rândul său, Rada Supremă a Ucrainei a denunţat acest acord pe 24 februarie a.c..
În cadrul contraofensivei din vară, Kievul a încercat fără succes să taie coridorul terestru între teritoriul rusesc şi Crimeea şi pentru a deschide o ieşire la Marea Azov.
În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat marţi că Moscova rămâne deschisă negocierilor pentru reglementarea situaţiei în Ucraina, dar a subliniat că pentru Rusia este important să-şi atingă obiectivele stabilite în cadrul campaniei militare, relatează EFE şi TASS.
„Preşedintele (rus Vladimir) Putin a declarat în repetate rânduri că, pentru noi, important este să ne atingem obiectivele”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru canalul de televiziune RTVI.
Atunci când a lansat campania militară în Ucraina, la 24 februarie 2022, preşedintele rus a declarat că obiectivele sale sunt „demilitarizarea” şi „denazificarea” ţării vecine.
Peskov a declarat că, „desigur”, Rusia ar prefera să-şi atingă obiectivele prin „mijloace politico-diplomatice”. „De aceea ne menţinem disponibilitatea de a negocia”, a spus el, susţinând că procesul de negocieri a fost întrerupt de partea ucraineană.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a emis un decret care interzice negocierile cu Rusia atât timp cât Putin se află la conducerea Rusiei.
Zelenski a emis acest decret la câteva zile după ce Moscova a anexat cele patru regiuni ucrainene în septembrie 2023, pe lângă Crimeea, anexată în 2014.
