Biden se transformă în Trump

Recunosc: a fost peste măsură de bulversant să aud tocmai din gura președintelui Joe Biden faptul că numai Dumnezeu Atotputernicul l-ar putea face să se retragă din cursa prezidențială. A sunat atât de trumpian, încât contracandidatul l-ar putea lejer acuza de plagiat, de mimetism. Și ar avea, în sfârșit, dreptate!

Pe măsură ce timpul trece, iar apelurile din propria tabără la o mutare lucidă, responsabilă, deci radicală, se întețesc, devine tot mai evident că Biden și anturajul său proxim au tendința de a părăsi decorul normalității și de a construi o pledoarie cu argumente ce se desprind fulgerător de rapid și fulgerător de abrupt de realitate.

Or, ancora lui Biden în realitate și în solul solid al bunului simț a fost, poate, elementul care a făcut în toți acești ani diferența esențială între Joe Biden și Donald Trump. A fost elementul care se poate să fi contribuit hotărâtor la înfrângerea lui Trump în prezidențialele din 2020. A fost totodată busola sănătoasă care a orientat administrația Biden către soluții oportune la crize atât de multe și atât de grave într-un timp atât de scurt: gestionarea Covid, redresarea economică post-pandemie, repararea relațiilor cu aliații din Europa și Asia, revitalizarea NATO, reimpulsionarea luptei globale contra schimbărilor climatice, abordarea războiului Rusiei în Ucraina și a războiului declanșat de Hamas pe teritoriul Israelului, descurajarea Chinei, ținerea din scurt a Iranului.

De câteva zile, însă, această ancoră pare să fi ruginit subit și în profunzime, lanțul său atinge punctul de rupere.

Dacă procesul de dezintegrare nu va fi oprit măcar în al doisprezecelea ceas, rezultatul e previzibil: nava care odinioară navigase rezonabil de bine, sub comanda lui Biden, va intra în derivă, apoi va eșua ori se va scufunda; tot sub comanda sa.

În pledoaria sa încăpățânată pro-candidatură, Biden se prezintă și drept singurul calificat să câștige alegerile (probabil și să conducă țara). Ce deserviciu colosal și pe termen lung face astfel tocmai partidului său!

Iată, așadar, un al doilea simptom trumpian major de care suferă „noul” Joe Biden, cel pe care dezbaterea ratată nu doar că l-a demolat politic, ci riscă să-l nimicească și moral. Mai ales că el se adaugă celuilalt moment deosebit de stânjenitor, amintit mai sus, cel al invocării așa-zisului fir scurt pe care-l are cu divinitatea.

Pe scurt, se observă la această nouă și ad-hoc versiune a lui Joe Biden un limbaj bombastic în pură filiație Trump și o flagrantă tentație de a călca în picioare evidența, de o aceeași sorginte.

Nu este neapărat clar de unde și până unde au ajuns Biden și anturajul său intim la concluzia că îmbrățișarea stilului Trump va fi de acum rețeta succesului său, dar putem bănui că la mijloc nu este vorba de  altceva decât de omeneasca, prea omeneasca lipsă de argumente „telurice”, coroborată cu un soi de atac de panică și binecunoscutul sindrom inițial al stării de negare.

Bombastic în discurs (ca formă) și sfidător cu adevărul (pe fond), acesta a fost și a rămas Donald Trump, acesta nu a fost, dar a devenit Joe Biden.

Mergând pe linia asta, Trump a câștigat primul mandat, dar l-a pierdut pe al doilea. Evitând linia asta, Biden a câștigat primul mandat, dar îmbrățișând-o devine aproape sigur că îl va pierde pe al doilea.

Dacă Trump rămâne Trump, are măcar avantajul de a fi natural. Dacă Biden devine Trump, are dezavantajul cert că e artificial.

O parte dintre alegătorii care nu i-ar fi dar votul lui Trump, o vor face după dezbaterea dezastruoasă, din cauza prestației proaste a lui Biden. O altă parte o vor face probabil din cauza nenaturalului care s-a cuibărit în prestația sa ulterioară și a sentimentului că Biden i-a trădat, schimbând atât de urât macazul abordării (pe formă și pe fond).

Aceasta este o realitate, nu o intuiție și nici o ficțiune, căci asta semnalează sondajele din ultimele zile, sondaje care indică o erodare suplimentară a votului pro-Biden.

Din nefericire, zilele astea Biden se află în plin divorț de realitate și nu mai are ochi pentru ea. Așa cum nu mai are ochi nici pentru sine. Pentru moment cel puțin, Biden a renunțat să se mai uite la el – la cel care a fost și mai ales la cel care tinde să devină.

Mai are timp să revină cu piciorele pe pământ? Foarte puțin!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here