Războiul început de Donald Trump în Iran este atât de vătămător pentru interesele SUA și pentru interesele aliaților săi din regiune, ca și pentru aliații de pe toate continentele, încât într-o lume ideală președintele SUA ar merita judecat și de un tribunal american, și de un tribunal internațional.
Nu sunt deloc cuvinte goale. Până la urmă, “excursia” trumpistă a produs victime umane inocente, cu miile – din America până în Liban, din Iran până în Israel, trecând prin statele din Golf.
Iar contorul funebru tot continua să se învârtă, având în vedere că părțile beligerante bombardează zi de zi, având în vedere că țintele civile tind să devină norma, având în vedere că SUA sunt pe punctul de a se implica și terestru în teatrul de operațiuni iranian.
Războiul a produs deja peste un milion de refugiați doar în Liban, o țară cu mai puțin de șase milioane de locuitori, iar unele estimări indică și trei milioane de persoane puse pe drumuri în interiorul Iranului.
De reținut totodată, și lovitura copleșitoare încasată de economia globală, laolaltă cu perspectivele tot mai sumbre ale acesteia.
Dar dincolo de aspectele de mai sus, acest război a pus magistral în lumină prostia fără leac a președintelui SUA, un lider atât de capabil să își nenorocească țara și să îi terfească imaginea pe plan internațional, încât dușmanii ei, pe de o parte aproape că rămân fără obiectul muncii, iar pe de alta tind să o ducă mai bine decât înainte de startul ostilităților.
Astfel:
- De când bombele americano-israeliene au început să cadă peste Iran, acesta din urmă a început să încaseze, zilnic, aproape de două ori mai mulți bani din vânzările contrabandiste de petrol decât anterior lui 28 februarie – fapt reliefat deunăzi de o analiză The Economist, pe care o puteți parcurge AICI. La rândul ei, Rusia a primit o gură prețioasă de aer, primind undă verde de la administrația Trump să vândă petrol acolo unde încetase de ceva timp să mai viseze că poate vinde. Pentru Putin, singurul inconvenient (unul mare, totuși) derivă însă din vigilența și potența ucrainenilor, care reușesc de câteva zile să bombardeze eficient infrastructura de export petrolier a Rusiei.
- De când Trump a dat ordinul de luptă împotriva Iranului, Putin s-a trezit peste noapte cu o oportunitate de neimaginat: faptul de a lovi, prin proxy, bazele militare și obiectivele sensibile ale Americii din Orientul Mijlociu. Acel proxy este tocmai Iranul, pe care Rusia îl ajută cu informații culese de sateliții săi și de alte echipamente specifice. Nu doar că dovezi în acest sens au fost publicate de președintele Ucrainei, dar Politico dezvăluia recent că Moscova a recunoscut ea însăși că procedează astfel, Kremlinul transmițând Casei Albe că rușii vor înceta să mai ajute astfel Iranul dacă și SUA vor înceta să mai sprijine în același fel Ucraina. În războiul din Iran, SUA au pierdut deja militari, iar câteva sute au fost răniți. Totodată, America și-a văzut avariate sau pierdute integral echipamente prețioase – de la radare ultra scumpe, la avioane-radar ultra sofisticate și până la imobile de pe cuprinsul unor baze militare. În ciuda faptului că ajutorul rusesc de intelligence, destinat Iranului, are potențialul de a subția bugetul Pentagonului și mai ales de a trimite înapoi acasă militari americani în scrie de zinc, este suspect de pătrunzătoare tăcerea președintelui Trump pe acest subiect.
- În fine, Donald Trump a reușit “performanța” cu totul rară de a sparge o blocadă pe care tocmai el o instituise: blocada petrolieră asupra Cubei. Un petrolier rusesc tocmai a ajuns într-un port cubanez, transportând 750.000 de barili, într-un moment în care sistemul energetic național din Cuba se află pe punctul de colaps din cauza penuriei de combustibili. În ianuarie, după capturarea dictatorului Nicolas Maduro, de la Caracas, SUA au tăiat livrările de petrol venezuelean către Cuba și au interzis oricui altcuiva să mai alimenteze insula. Căci Trump vrea o schimbare și la Havana, dar nu neapărat una de regim, ci pur și simplu una de business cu elementele supraviețuitoare ale regimului existent, tocmai ca în Venezuela. Pentru asta, populația cubaneză trăiește de câteva luni un calvar – nu e greu să înțelegi ce poate însemna lipsa energiei pentru viața de zi cu zi, de la propria gospodărie până la funcţionarea unui spital. Și totuși, acum, în Cuba, la fel ca de peste un an, în Ucraina, iar mai nou și în Iran, dacă rușii chiar vor să-l facă pe Donald Trump cârpă, iată că și reușesc. Dacă au vrut să treacă prin blocada trumpistă ca un cuțit încins printr-un pachet de unt, au trecut, iar asta fără ca Trump să facă vreun circ, fără măcar să mimeze disconfortul. După cum am mai spus-o și cu alte ocazii, la un moment dat din viitor arhivele ne vor putea lămuri asupra resorturilor autentice ale intimidării cronice de care suferă Donald Trump ori de câte ori Moscova lui Putin are nevoi stringente.
Nu demult, l-am catalogat pe Donald Trump drept cel mai stupid președinte al SUA, iar evoluțiile de atunci doar au reconfirmat diagnosticul – și trendul se accentuează.
Faptul că zilele astea a ajuns până și în ipostaza de a sparge chiar o blocadă navală impusă de el însuși, e doar cireașa de pe tort.
Iar dacă în perioada următoare va și trimite într-adevăr militari americani pe solul iranian, o astfel de decizie va fi cireașa de pe cireașă, în materie de stupizenie trumpistă.
Iranul dă toate semnele, în prezent, așa cum le-a dat și în istoria recentă (de pildă, în războiul cu Irak, din anii ’80), că pentru cei care nu fac un mic efort pentru a înțelege natura regimului teocratic, această țară-capcană se poate transforma rapid în cimitir.
Poate că americanii ar face bine să pregătească de pe acum și un al treilea tribunal pentru președintele lor – de data asta, un tribunal militar.
- PS: În războiul dintre Iran și Irak, când Irakul atacase Iranul, acesta din urmă s-a apărat în stil kamikaze, recurgând inclusiv la copii-soldat… la 12 ani în sus
- Pentru a înțelege în ce s-a băgat azi președintele Americii, merită reamintite măcar două-trei momente cruciale din acel război consumat acum 40-45 de ani.
- Printre altele, ar fi de reținut faptul că preadolscenții și adolescenții iranieni, profund îndoctrinați, au fost folosiți pe post de valuri umane (cam trei) înaintea ofensivelor sau contrafensivelor armatei regulate.
- Elevii de școală generală și de liceu au fost utilizați pe post de mașinării vii de dominare a frontului – trimiteau puștanii să se plimbe pe câmpul minat – puștanii săreau în aer, militarii actualizau hărțile.
- Fabricile de jucării ar fi primit ordin să confecționeze chei din plastic pentru a le fi atârnate de gât puștanilor trimiși la moarte sigură. Puștanii spălați pe creier credeau că au la gât cheia paradisului.
- Militarii irakieni, adesea de 18-19 ani, începeau să plângă după ce vedeau că mitraliaseră puștani chiar mai tinerii decât ei și aproape lipsiți de apărare (căci puștanii iranieni trimiși la moarte sigură, în valuri umane, erau precar înarmați).
- Cu o astfel de țară are azi de luptat America lui Trump.
