Zone importante din București – cum ar fi cele din apropierea lacurilor, a râului Dâmbovița, dar și cartiere rezidențiale nou construite – prezintă mișcări semnificative de tasare și ridicare în ultimii 3 ani (2017–2020), conform unei analize din satelit realizate de către Sixense România, potrivit Mediafax.
Printre zonele sensibile identificate cu ajutorul tehnologiei InSAR, ce detectează deplasările pe verticală ale structurilor și ale pământului din satelit, se numără: zona Calea Giulești, zona Republica – Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii și zone importante din apropierea Râului Dâmbovița (Splaiul Unirii, Splaiul Independenței).
De asemenea, mișcări semnificative au fost detectate și pe anumite străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera – Barbu Văcărescu, Dristor, Mărășești, Berceni, fiind afectate și o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau școli aflate în zonele menționate.
Valorile maxime înregistrate în București în perioada analizată ating până la -55 milimetri în ceea ce privește tasarea (-39 milimetri în zona Râului Dâmbovița, de exemplu), respectiv 45 milimetri în ceea ce privește ridicarea masivului de teren.
*Instabilitatea anumitor zone și clădiri din București trebuie cercetate în profunzime
„Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri din București sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți – să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință”, a comentat Mariana Garștea, CEO Sixense România.
Studiul a fost realizat pe întreaga suprafață a Bucureștiului – 436,8 kilometri pătrați –, prin măsurarea a peste 1.292.000 de puncte și captarea a 118 imagini (cu ajutorul satelitului Sentinel-1) în perioada 18 ianuarie 2017 – 04 decembrie 2020.
Tehnologia care stă la baza studiului presupune folosirea imaginilor InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar) captate de satelitul Sentinel-1 care orbitează în jurul Pământului și care colectează date atât despre valoarea deformărilor acumulate în timp, cât și despre viteza anuală de deplasare a solului.
