Piața gazelor naturale „este foarte sensibilă”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, miercuri seară, într-o emisiune tv, făcând referire la fluctuațiile prețurilor din ultima vreme, inclusiv o creștere din 4 ianuarie, pe fondul evenimentelor geopolitice.
Potrivit ministrului, Kazahstanul, care în aceste zile trece printr-o revoluție, are foarte mult tranzit de conducte de gaze și e foarte important ca acesta să nu fie afectat.
„Estimez din aprilie încolo o temperare, o scădere a prețului la gaze naturale, ceea ce înseamnă și o temperare la prețul energiei electrice. Va scădea consumul și nu va mai fi așa presiune pe preț.
Nu ne așteptăm la o scădere a prețului energiei electrice la nivelul anului trecut. Așa ceva este clar că nu se mai poate. Prețul certificatului de CO2 al energiei produse pe bază de cărbune a crescut foarte mult, CO2 la 80 de euro/MW. Gândim noi seturi de măsuri”, a afirmat Virgil Popescu, la Digi24.
Ministrul susține că fluctuația prețurilor la gaze naturale din aceasta perioadă este influențată și de evenimentele geopolitice.
„A fost o scădere a prețului la gaze naturale până acum două zile. După care a fost o oarecare creștere la gaz natural începând cu 4 ianuarie. Văd că s-a menținut la același nivel. E foarte sensibilă piața gazelor naturale. Vedem ce se întâmplă în Kazahstan în momentul de față. Kazahstanul este o țară care are și foarte mult tranzit de conducte de gaze. E foarte important să nu fie afectat tranzitul de gaze, să nu se întâmple nimic în Ucraina. Nu cred că vom avea evoluții în afara plajelor cu care ne-am obșinuit deja. A fost în urmă cu două săptămâni și jumătate – 3 săptămâni prețul gazelor naturale ajunsese iar la 170 de euro, după care s-a prăbușit brusc.
A scăzut prețul în momentul când a fost știre că mai multe nave încărcate cu LNG din America au venit către Europa. Asta nu înseamnă că dacă crește prețul în piața SPOT, automat cresc prețurile la gaze naturale la populație. Acest lucru nu, pentru că există contracte pe un anumit termen și nu pot fi modificate prețurile”, a afirmat ministrul.
Importurile de gaze ale României din 2021, mai mari cu aproape 70% față de 2020
România a importat, în primele zece luni din 2021, 2,283 milioane de tone de gaze naturale, cu 68,4% mai mult faţă de aceeași perioadă din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres. Cele mai multe provin din Rusia.
Producţia internă de gaze naturale a fost, pe parcursul celor 10 luni, de 6,005 milioane tep (echivalentul în tone de petrol), fiind cu 0,4% (21.000 tep) peste cea din perioada ianuarie-octombrie 2020.
Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).
Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh (Terawatt oră) în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural va rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.
În primele zile din 2022, România a reînceput să importe gaz din Ucraina și Ungaria
România a importat gaze din Ucraina, în primele zile anului, după 9 luni în care s-a optat pentru intrările din Bulgaria. În 2 ianuarie, România a importat o cantitate de 2,5 ori mai mare de la vecinii nordici decât de la cei sudici, însă cea mai mare parte a importurilor a fost realizată din Ungaria. Dacă, în prima zi a anului, România importa 140 GWh din Bulgaria, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă 1, pe 2 ianuarie importurile prin acest punct au scăzut la 17 GWh, iar fluxul a fost activ doar timp de 10 ore. Tot pe 1 ianuarie, România exporta 9 GWh către Ungaria, pentru ca în ziua următoare să importe prin punctul de interconectare de la Csanadpalota 75 GWh, potrivit profit.ro.
În schimb, pe aceeași rută de tranzit cu Negru Vodă 1, însă din sens invers, România a importat duminică, prin punctul de interconectare Isaccea 1- Orlovka, 42 GWh.
Marți, 4 ianuarie, România importa gaze prin trei din cele patru puncte de conexiune cu vecinii, respectiv Isaccea (Ucraina), Negru Vodă (Bulgaria) și Arad (Ungaria). Doar prin punctul Giurgiu (Bulgaria) nu au fost intrări.
În total, 11,3 milioane de metri cubi de gaze au intrat în România, la un consum total de 41,5 milioane mc, restul fiind acoperit din producția internă – 22,2 milioane mc și extracția din depozite – 8 milioane mc.
Schimbarea față de anul trecut a fluxurilor de gaze de pe teritoriul României și revenirea la importurile din Ucraina prin punctul Isaccea au fost posibile pentru că Gazprom a rezervat capacitate de export.
Dacă inițial România exporta gaze către Ungaria (tranzit, în fapt), acum situația s-a inversat: din Ungaria intră în țară cantitățile cele mai mari de gaze din import, iar ruta Arad i-a luat locul ca importanță, celei de la Negru Vodă.
O posibilă explicație ar fi că dinspre Ungaria vin gaze mai ieftine decât direct din Rusia, în ciuda faptului că sursa de proveniență este aceeași: Gazprom, constată economedia.ro.
În ultimele două săptămâni, prețul gazelor a scăzut cu circa 30% la bursa din Viena (de unde vine marfa către România, via Ungaria), pentru că mai multe vase cu LNG au venit către Europa, diminuând presiunea pe prețul gazului pe piața europeană.
Pentru consumul pe timp de iarnă, România dispune de producția proprie a Romgaz și Petrom, de cantitățile depozitate în sezonul cald și de importuri.
