Ce este starea de urgență. Ce spun Constituția și legea care o reglementează. Explicațiile unui fost șef de Stat Major

Foto: INQUAM/George Călin

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă seară, imediat după învestirea Guvernului Orban 3, că luni va fi decretată stare de urgență din cauza accentuării crizei de coronavirus.

Iohannis a spus că starea de urgență este necesară pentru ca autoritățile să aibă capacitatea de a gestiona mai bine situația, pentru a aloca fonduri suplimentare și a impune interdicțiile necesare combaterii COVID-19.
Ungaria, Bulgaria, Spania sunt câteva dintre statele europene care au declarat zilele trecute starea de urgență pe teritoriul lor, în contextul evoluției epidemiei de coronavirus. Măsura vizează eficientizarea acțiunii instituțiilor statului pentru combaterea răspândirii epidemiei.

În cazul unor epidemii, principala vizată este mobilitatea persoanelor. Măsuri și recomandări în direcția „raționalizării” acesteia au fost deja luate, înaintea introducerii stării de urgență. Câteva exemple sunt închiderea școlilor, grădinițelor și universităților, limitarea adunărilor publice din aer liber sau incinte și altele.

Recent, într-o declarație pentru Mediafax, fostul șef de Stat Major, gen. Ștefan Dănilă, explica faptul că starea de urgență este o măsură care se ia nu pentru a panica populația, ci pentru a face mai eficientă intervenția autorităților, în cazul de față, intervenția menită să contracareze răspândirea pandemiei și să diminueze impactul ei.

În România, în circumstanțele speciale generate de răspândirea coronavirusului (COVID 19), s-a făcut pentru prima oară vorbire în spațiul public joi, de la nivelul Avocatului Poporului.

În esență, starea de urgență presupune, în orice țară, acordarea de prerogative extinse unor instituții, dar și un regim special al vieții cotidiene pentru cetățeni.

În România, starea d eurgență este reglementată în art. 93 din Constituție și în OUG 1/1999.

Universul.net prezintă, mai jos, în ce constă, din punct de vedere legal, instituirea acestui regim.

Ce spune Constituția

Art. 93

  • (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
  • (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Prevederile OUG 1/1999

Art. 3.

  1. Starea de asediu și starea de urgență pot fi instituite și menținute numai în măsura cerută de situațiile care le determină și cu respectarea obligațiilor asumate de România potrivit dreptului internațional.

2. Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt interzise:

  • a) limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război.
  • b) tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante.
  • c) condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional.
  • d) restrângerea accesului liber la justiție.

Art. 4

  • Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art.

    De asemenea, „la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale trec în competența autorităților militare”, conform textului ordonanţei.

Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.

Alte măsurile care pot fi „dispuse” pe durata stării de urgenţă includ închiderea frontierei de stat şi rechiziţionarea de bunuri.

Argumentele Avocatului Poporului

Joi, Avocatul Poporului i-a solicitat preşedintelui României să declare starea de urgenţă, iar Parlamentului să o încuviinţeze.

„Avocatul Poporului, în calitate de garant constituţional al drepturilor şi libertăţilor fundamentale, luând act de măsurile administrative adoptate în ultimele zile în acţiunea de combatere a răspândirii virusului COVID-19, solicită preşedintelui României să declare starea de urgenţă, iar Parlamentului României să o încuviinţeze, în conformitate cu art. 93 alin. (1) şi (2) din Constituţia României”, se arată într-un comunicat, transmis joi, Agerpres.

Avocatul Poporului precizează că nu pune „în discuţie oportunitatea măsurilor luate până acum, necesitatea restrângerii unor drepturi, dar acest lucru este obligatoriu să se întâmple aşa cum prevede Legea fundamentală în cazul situaţiilor excepţionale”.

„Acestea sunt exigenţele statului de drept, în care restrângerea unor drepturi şi libertăţi nu poate fi făcută decât în condiţiile art. 53 din Constituţia României. România are legislaţie în materie, respectiv OUG nr. 1/1999, iar prevederile acestui act normativ trebuie respectate întocmai”, mai arată sursa citată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here