Legendarul actor de la Hollywood Gene Hackman a fost găsit mort în locuința sa din Santa Fe, New Mexico, alături de soţia sa, pianista Betsy Arakawa, potrivit Santa Fe New Mexican, care citează poliţia.
Poliţia comitatului Santa Fe a descoperit miercuri după-amiază cadavrul dublului câştigător al premiului Oscar, în vârstă de 95 de ani, şi al lui Arakawa, în vârstă de 63 de ani – soţia sa timp de 34 de ani – şi câinele lor, relatează News.ro.
Nu se suspectează nicio crimă şi nu a fost anunţată cauza morţii.
Şeriful comitatului Santa Fe, Adan Mendoza, a confirmat vestea joi.
Hackman a fost unul dintre cei mai mari actori din toate timpurile, datorită rolurilor din „The French Connection”, „Bonnie and Clyde” şi „The Royal Tenenbaums”.
Născut în California, Eugene Hackman s-a născut la 30 ianuarie 1930. Părinţii săi s-au mutat din oraş în oraş, stabilindu-se în cele din urmă în Danville, Illinois.
Hackman îşi aminteşte că tatăl său, Eugene, şi-a luat rămas bun de la familie cu o mişcare a mâinii când el avea 13 ani.
„Nu mi-am dat seama cât de mult poate însemna un gest mic”, a declarat Hackman pentru GQ în 2011. „Poate că acesta este motivul pentru care am devenit actor”.
Hackman s-a înrolat în Marină la 16 ani, servind patru ani şi jumătate în China, Japonia şi Hawaii, înainte de a încerca să obţină o diplomă în jurnalism şi producţie de televiziune la Universitatea din Illinois.
A abandonat aceste planuri pentru a urma o carieră serioasă de actor, înscriindu-se la 27 de ani la Pasadena Playhouse din California, unde l-a întâlnit pe Dustin Hoffman, în vârstă de 19 ani.
„Era ceva la el care – ca şi cum ar fi avut un secret. Pur şi simplu ştiai că va face ceva”, îşi amintea Hackman pentru Vanity Fair în 2004.
Ei au format un grup strâns unit cu Robert Duvall şi au încercat să îşi lanseze carierele în New York.
„A existat un fel de sentiment al lui Jack Kerouac în acea perioadă – „On the Road” – copii care doreau doar să se simtă bine şi să experimenteze lucruri. Nu avea nimic de-a face cu succesul – voiau doar să încerce acest lucru şi să vadă dacă funcţionează”, a declarat Hackman pentru Vanity Fair.
În 1964, la 34 de ani, Hackman a obţinut marea sa şansă pe Broadway în „Any Wednesday”, care a dus la o scenă care l-a făcut vedetă în „Lilith” (1964) alături de Warren Beatty.
Când Beatty şi-a ales distribuţia pentru filmul „Bonnie and Clyde” (1967), l-a ales pe Hackman pentru rolul fratelui său mai mare. Hackman a primit o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar, una dintre cele cinci nominalizări din cariera sa.
În 1972, a câştigat Oscarul pentru cel mai bun actor pentru „The French Connection”, un film care i-a consolidat statutul de actor principal. În thrillerul poliţist este inclusă una dintre cele mai bune scene de urmărire auto din toate timpurile, cu cascadorii care sfidează moartea prin 26 de blocuri din Brooklyn – toate realizate ilegal. În mod surprinzător, toată lumea pare să fi reuşit să iasă de pe platou fără nici măcar o zgârietură.
„Cinematografia a fost întotdeauna riscantă – atât fizic, cât şi emoţional – dar am ales să consider acel film un moment într-o carieră plină de succese şi ratări”, a declarat Hackman pentru The Post în 2021 într-un interviu rar, pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a filmului “The French Connection”.
„Filmul m-a ajutat cu siguranţă în cariera mea şi sunt recunoscător pentru asta”.
După „The French Connection”, pe care susţine că l-a vizionat o singură dată, Hackman a continuat să joace în „Young Frankenstein” (1974), „Night Moves” (1975), „Bite the Bullet” (1975), „Superman” (1978) şi chiar „Unforgiven” (1992) al lui Clint Eastwood, care i-a adus un Oscar pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
A fost, de asemenea, capul de afiş al unor superproducţii, interpretând rolul unui reverend rătăcitor în „The Poseidon Adventure” (1972), al unui antrenor de baschet de liceu fără noroc în „Hoosiers” (1986), al unui avocat fiscal viclean în „The Firm” (1993) şi al unui tată excentric în „The Royal Tenenbaums” (2001).
Atunci când i-a înmânat Premiul Cecil B. DeMille în 2003, Michael Caine l-a venerat pe Hackman ca fiind „unul dintre cei mai mari actori” pe care îi cunoaşte.
„La Hollywood, Gene Hackman este cunoscut drept actorul actorilor, dar la mine în casă este cunoscut drept comediantul comedianţilor”, a glumit Robin Williams, care a coprezentat premiul.
„Fie că este vorba de comedie sau dramă, eşti cel mai talentat actor din America. De asemenea, eşti o fiinţă cu adevărat supraomenească”, a adăugat el.
După mai mult de 100 de credite, Hackman a făcut ultima plecăciune în „Welcome to Mooseport” din 2004, retrăgându-se de pe ecran – şi din cascadorii – în New Mexico.
„Picătura care a umplut paharul a fost de fapt un test de stres pe care l-am făcut în New York”, a declarat el pentru Empire în 2009. „Doctorul m-a sfătuit că inima mea nu este în starea în care ar trebui să o supun stresului”.
În schimb, a optat pentru lucruri mai bune, cum ar fi „filmele cu buget redus”, pictura, pescuitul şi scrisul.
De fapt, el a scris împreună cu prietenul său, cercetătorul subacvatic Daniel Lenihan, romane de aventuri precum „Justice For None” şi „Wake of the Perdido Star”.
„Este foarte relaxant pentru mine”, a spus Hackman despre scris. „Nu mă văd ca un mare scriitor, dar îmi place foarte mult procesul.”
Deşi „stresant”, este „un alt tip de stres”, a recunoscut el.
BIOGRAFIE – Gene Hackman, “actorul actorilor” de la Hollywood
Eugene Allen Hackman s-a născut în San Bernardino, California, la 30 ianuarie 1930, într-o familie cu origini germane, engleze şi scoţiene. Familia lui s-a stabilit mai târziu în Danville (Illinois). Părinţii lui au divorţat, iar el, la vârsta de 16 ani a plecat de acasă şi s-a înrolat în Marina americană. După ce a încheiat stagiul s-a mutat la New York, unde a avut mai multe slujbe, înainte de a urma cursurile de jurnalism şi producţie de televiziune la Universitatea Illinois.
După ce a împlinit vârsta de 30 de ani a decis să se dedice actoriei, ajungând în compania Pasadena Playhouse din California. A revenit la New York, unde a continuat activitatea în teatru. A ajuns şi pe Broadway, primul lui rol aici fiind în spectacolul „Any Wednesday”.
A fost distribuit în „Lilith” (1964), în care a jucat alături de Warren Beatty. Când Beatty alegea distribuţia „Bonnie and Clyde” (1967), el l-a ales pe Hacksman să interpreteze rolul fratelui lui Clyde. Această partitură i-a adus lui Hackman o nominalizare la Oscar pentru rol secundar.
În 1971, el a fost din nou nominalizat la aceeaşi categorie, pentru rolul din „I Never Sang for My Father”.
Odată cu a treia nominalizare, a venit şi primul trofeu al Academiei americane de film. În 1972, a câştigat pentru rolul principal din „Filiera franceză/ The French Connection”.
La vârsta de 40 de ani, Hackman devenise deja un star, iar între filmele care i-au consolidat statutul „Night Moves” (1975), „Bite the Bullet” (1975), „The Poseidon Adventure” (1972) şi „Eureka” (1983).
Actor versatil, a interpretat de la comedie la dramă şi thriller. A jucat în „Unforgiven” (1992), „Geronimo: An American Legend” (1993), „Wyatt Earp” (1994), „Extreme Measures” (1996), „Crimson Tide” (1995) şi „The Quick and the Dead” (1995).
A câştigat două trofee Oscar, unul pentru rol principal – „The French Connection”, în 1972, care i-a adus şi un Glob de Aur, şi unul pentru rol secundar – „Unforgiven”, în 1993, care i-a adus al doilea Glob de Aur. A mai fost nominalizat la Oscar pentru rolul principal din „Mississippi Burning” (1988), pentru care a fost premiat la Berlinală.
Rolul lui din „The Royal Tenenbaums” (2001) i-a adus un Glob de Aur, iar Asociaţia Presei Străine de la Hollywood l-a recompensat, un an mai târziu, în 2003, cu premiul onorific „Cecil B. DeMille”.
Ultimul film al lui Gene Hackman a fost comedia romantică „Welcome to Mooseport” (2004), în care a jucat alături de Ray Romano, Maura Tierney şi Christine Baranski.
A jucat alături de Dustin Hoffman, care i-a fost coleg de apartament şi bun prieten timp de mai mult de jumătate de secol, în „Runaway Jury” (2003), penultimul lui film, cu Al Pacino în „Scarecrow” (1973), despre care Hackman a spus că a fost rolul lui preferat, cu Christopher Reeve, în „Superman” (1978), cu Meryl Streep şi Shirley MacLaine, în „Postcards from the Edge” (1990).
„La Hollywood, Gene Hackman este cunoscut drept actorul actorilor, dar la mine în casă este cunoscut drept comediantul comedianţilor”, a glumit Robin Williams în 2003, atunci când i-a înmânat premiul Cecil B. DeMille. „Fie că este vorba de comedie sau dramă, eşti cel mai talentat actor din America. De asemenea, eşti o fiinţă cu adevărat supraomenească”, a adăugat el.
