Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi, în cadrul ceremoniei dedicate introducerii la nivel naţional a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”,că soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare şi rasism, iar statul nu trebuie să tolereze discursul urii şi teoriile conspiraţioniste, din ce în ce mai răspândite în mediul online. El a mai spus că prin Legea nr. 276, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul şcolar 2023-2024 iar această măsură reflectă, fără echivoc, voinţa politică transpartinică şi civică de promovare a educaţiei despre Holocaust, dar şi de consolidare a rezilienţei tinerilor şi a societăţii în ansamblu, transmite News.ro.
”Am plăcerea de a mă adresa dumneavoastră într-un moment cu o semnificaţie aparte pentru societatea românească de azi şi de mâine, respectiv introducerea, la nivel naţional, a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”. Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populaţiei evreieşti din Europa, a trecut dincolo de graniţele geografice şi a afectat toate segmentele societăţii. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism şi fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbuşirii valorilor şi a dezintegrării instituţiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susţine şi de a promova educaţia privind istoria evreilor şi a Holocaustului”, a spus premierul în discurs.
Marcel Ciolacu a afirmat că, după cum este cunoscut, la finele anului 2021, prin Legea nr. 276, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul şcolar 2023-2024.
”Această măsură reflectă, fără echivoc, voinţa politică transpartinică şi civică de promovare a educaţiei despre Holocaust, dar şi de consolidare a rezilienţei tinerilor şi a societăţii în ansamblu, faţă de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare şi discurs instigator la ură”, subliniază premierul. Marcel Ciolacu mai spune că ”studierea acestei discipline răspunde şi uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv dispariţia treptată a generaţiei celor care au fost victimele Holocaustului, a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic”. ”La fel ca acum doi ani, când am susţinut introducerea acestei propuneri legislative alături de colegii mei senatori şi deputaţi prezenţi aici în sală, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a istoriei, culturii şi tradiţiilor evreilor din România şi a memoriei Holocaustului şi, prin acestea, la consolidarea unei democraţii reziliente, în deplină concordanţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, a spus şeful Executivului.
Marcel Ciolacu a mai arătat în discurs că ”se numără printre acele persoane care nu ezită să vorbească astăzi despre patriotism şi despre semnificaţia acestuia”.
”Trebuie să ne educăm tinerii în spiritul patriotismului, să le vorbim despre momentele care au clădit naţiunea şi statul român, despre marile figuri ale istoriei României. Patriotism înseamnă să marcăm aceste momente şi să cinstim corespunzător personalităţile istoriei noastre. Cred însă că – pentru o naţiune puternică, democratică – patriotism înseamnă, în egală măsură, a nu ascunde părţile întunecate ale istoriei sau pe aceia care le-au generat. Greşelile istoriei trebuie cunoscute pentru a nu fi repetate, iar predarea cursului ”Istoria evreilor. Holocaustul” va face cunoscute aceste lucruri tinerilor de azi”, a afirmat Ciolacu.
Premierul a menţionat că ”relevant pentru cunoaşterea istoriei este şi accesul la documentele vremurilor de atunci, iar treptat, arhivele României pentru cercetarea Holocaustului se deschid”.
”Următorii paşi pe care trebuie să îi facem includ şi accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor, drept pentru care vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluţii în acest sens la nivelul viitoarei strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, coordonate la nivelul Cancelariei. De asemenea, ne dorim ca inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România să se producă cât mai curând”, spune premierul.
Marcel Ciolacu a mai afirmat că ”un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect faţă de demnitatea umană şi faţă de valori esenţiale, precum libertatea de exprimare, iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare şi rasism din respectiva societate”.
”Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii şi teoriile conspiraţioniste, din ce în ce mai răspândite în mediul online. De asemenea, este necesar să examinăm acea parte a istoriei care ne ajută să reflectăm asupra propriului rol şi a propriei responsabilităţi, pentru că – doar prin educaţie şi cunoaştere – copiii noştri vor dobândi imunitatea necesară pentru a rezista şi pentru a se opune ideilor care promovează încălcarea sistematică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a spus Ciolacu. Premierul a subliniat ”rolul deosebit de important al artei în educarea tinerei generaţii. Teatrul Evreiesc de Stat, primul teatru evreiesc profesionist din lume, cu o activitate neîntreruptă de 147 de ani, a îmbogăţit constant peisajul cultural românesc şi este un foarte bun exemplu al rolului major pe care arta teatrală îl poate juca în acest sens”.
”Multe dintre acţiunile întreprinse şi măsurile adoptate în scopul prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură sunt rezultatul unei colaborări strânse cu partenerii noştri europeni şi internaţionali, reprezentaţi aici în sală. Le mulţumesc pentru buna cooperare avută şi îi asigur că România va rămâne, ca şi până acum, un partener de încredere în lupta împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Aminteam, mai devreme, despre rolul comunităţii evreieşti la edificarea societăţii româneşti, a identităţii şi a culturii române…mărturiile prezenţei evreieşti în România pot fi întâlnite pe întreg teritoriul ţării! Drept urmare, felicit Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România pentru activitatea neobosită depusă în scopul restaurării şi promovării patrimoniului arhitectural, cultural şi uman al comunităţii evreieşti din ţara noastră. Sprijinind aceste eforturi, Guvernul României îşi face doar datoria de onoare – de exemplu, în cazul reinaugurării Sinagogii din Cetate din Timişoara”, a spus Ciolacu.
Premierul a subliniat angajamentul ferm al Guvernului României şi al său personal pentru păstrarea vie a memoriei Holocaustului şi a acelor milioane de victime nevinovate, a căror memorie trebuie să o preţuim şi să o onorăm, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor Holocaustului, a memoriei şi experienţelor acestora.
”Folosesc acest prilej pentru a saluta prezenţa în sală a domnului Israel Tanner, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România, Victime ale Holocaustului. În final, doresc să mă adresez tinerilor, prezenţi astăzi alături de noi sau aflaţi în sălile de curs: investiţi în propria dezvoltare, cu încredere şi mândrie! Educaţia şi înţelegerea complexităţii lumii contemporane sunt esenţiale pentru construirea unei societăţi lipsite de orice fel de manifestări de extremism, rasism, antisemitism, violenţă, discriminare şi intoleranţă. Decizia de a investi sau nu în educaţia dumneavoastră astăzi se va reflecta în societatea de mâine, ai cărei membri şi lideri veţi deveni!”, a arătat premierul.
Ciolacu: Mulţumesc Germaniei pentru suportul ferm acordat aderării noastre la Schengen
