Comerţul internaţional cu armament s-a stabilizat în ultimii cinci ani – o premieră de la începutul secolului -, un lucru care se explică prin faptul că mai multe ţări importatoare s-au lansat în producţia de armament, arată un raport al Institutului SIPRI publicat luni, relatează News.ro, care citează AFP.
În lume, exportul de armament a rămas stabil ca volum în peroada 2016-2020, faţă de perioada 2011-2015, raportează Institutul Internaţional de Cercetarea Păcii cu sediul la Stockholm (SIPRI), care analizează date pe o perioadă de cinci în vederea obţinerii unei idei mai clare.
Expiorturile de armament rămân la cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece – însă este pentru prima oară din perioada 2001-2005 când nu au mai creescut.
Această tendinţă se înscrie într-un context de creştere a cheltuielilor militare.
Astfel, în 2020, cheltuielile militare au atins 1.830 de miliarde de dolari – o creştere în termeni reali de 3,9% faţă de 2019, susţinute printr-o consolidare a capacităţii Marinei chineze, potrivit raportului anual al Institutului britanic IISS.
În ultimii cinci ani, trei dintre cei mai mari cinci exportatori mondiali de armament – Statele Unite, Franţa şi Germania – şi-au crescut exporturile, însă aceste creşteri au fost compensate de o scădere a celorlaţi doi mari exportatori – Rusia şi Chia.
Piaţa rămâne dominată de către Statele Unite, care deţin 37% din piaţă (cu 5% mai mult decât în perioada 2011-2015), urmată de Rusia, care scade de la 26 la 20%, în principal din cauza unei scăderi a importurilor către India.
În ultimii cinci ani, piaţa franceză a armamentului – a treia în clasamentul ţărilor exportatoare – a reprezentat 8,2% din exporturile totale din lume. Exporturile de armament din Hexagon au crescut cu 44% în perioada 2016-2020.
ARABIA SAUDITĂ, PRIMUL IMPORTATOR MONDIAL
În ceea ce priveşte importurile, Orientul Mijlociu înregistrează o creştere marcată – de 25% – în această perioadă.
În ultimii cinci ani, Arabia Saudită a devenit primul importator mondial de armament – 11% din importul de armament mondial primit, dintre care 79% provenind din Statele Unite.
Riadul şi-a consolidat în această perioadă capacităţile aeriene, cumpărând 91 de avioane americane de luptă.
Mai la est, în India, odinioară cel mai mare importator mondial de armament, importurile au scăzut cu 33%, ”în principal din cauza complexităţii proceselor de achiziţie şi a unei tentative de reducere a dependenţei sale de armamentul rusesc”, precizează autorii raportului.
Însă Siemon Wezeman, un cercetător de de la Sipri, consideră că această scădere a importului de armament în această ţară nu înseamnă neapărat o scădere a interesului faţă de acest sector.
În unele cazuri este vorba despre o problemă de restricţii bugetare sau a unui efect ciclic legat de renovarea recentă a unui arsenal militar naţional, precizează el.
Însă producţia locală de armament – o tendinţă observată în ultimii ani în mai multe ţări importatoare – explică şi ea această scădere a schimburilor în sector.
”Cererea de import de armament a scăzut, pentru că ei sunt capabili să producă mai mult ei înşişi”, explică Siemon Wezeman.
În 2020, numeroase sectoare industriale au fost afectate de pandemia covid-19, dar industria armamentului s-a descurcat mai degrabă bine până acum,.
”Am fi putut crede că efectele şi mai ales efectele economice (ale covid-19) ar fi importante, însă nu am văzut acest lucru”, declară cercetătorul, care apreciază că este încă devreme pentru a se măsura impactul real al noului coronavirus asupra acestui sector.
Pe termen mai lung, Siemon Wezeman se aşteaptă ca ţările să-şi reevalueze bugetele şi ca cheltuielile militare să intre în concurenţă cu alte nevoi.
”Însă, pe de altă parte, este necesar să se ajungă la un echilibru în viziunea ameninţărilor şi tensiunilor”, subliniază el.
În numeroase regiuni din lume, inclusiv în Europa, există ”un sentiment foarte clar că lumea nu mai este sigură”, subliniază Siemon Wezeman.
