„Nu ar trebui să ne temem de o lume post-pandemie care nu va mai fi aceeași cu cea status quo ante. Ar trebui să o îmbrățișăm și să folosim toate forurile adecvate și oportunitățile disponibile pentru a face din aceasta o lume mai bună, promovând cauza cooperării internaționale”, scriu Anegela Merkel, Emmanuel Macron, Macky Sall, Ursula von der Leyen, Antonio Gutteres și Charles Michel, într-un text semnat în comun și publicat de Project Syndicate.
<< În septembrie 2000, 189 de țări au semnat „Declarația Mileniului”, modelând principiile cooperării internaționale pentru o nouă eră de progres către obiective comune. Ieșiți din războiul rece, am fost încrezători în capacitatea noastră de a construi o ordine multilaterală capabilă să facă față marilor provocări ale timpului: foamea și sărăcia extremă, degradarea mediului, boli, șocuri economice și prevenirea conflictelor. În septembrie 2015, toate țările s-au angajat din nou la o agendă ambițioasă pentru a aborda împreună provocările globale: Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Lumea noastră a cunoscut tendințe divergente, ducând la creșterea prosperității la nivel global, în timp ce inegalitățile rămân sau cresc. Democrațiile s-au extins în același timp în care naționalismul și protecționismul au cunoscut o reapariție. În ultimele decenii, două crize majore ne-au perturbat societățile și ne-au slăbit cadrul politicilor comune, punând la îndoială capacitatea noastră de a depăși șocurile, de a aborda cauzele lor fundamentale și de a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. De asemenea, ne-au amintit cât de interdependenți suntem.
Cele mai grave crize necesită cele mai ambițioase decizii de modelare a viitorului. Credem că acesta poate fi o oportunitate de a reconstrui consensul pentru o ordine internațională bazată pe multilateralism și stat de drept printr-o cooperare eficientă, solidaritate și coordonare. În acest spirit, suntem hotărâți să lucrăm împreună, cu și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, organizațiilor regionale, forurilor internaționale precum G7 și G20 și coalițiilor ad hoc pentru a aborda provocările globale cu care ne confruntăm acum și în viitor.
Sănătatea este prima urgență. Criza COVID-19 este cel mai mare test al solidarității globale din ultimele generații. Ne-a amintit un lucru evident: în fața unei pandemii, lanțul nostru de siguranță a sănătății este la fel de puternic precum cel mai slab sistem de sănătate. Peste tot, COVID-19 reprezintă o amenințare pentru oameni și economii.
Pandemia cere un răspuns internațional puternic coordonat, care extinde rapid accesul la teste, tratamente și vaccinuri, recunoscând imunizarea extinsă ca un bun public global care trebuie să fie disponibil și accesibil tuturor. În acest sens, susținem pe deplin platforma globală unică, Access to COVID-19 Tools (ACT) Accelerator, lansată de Organizația Mondială a Sănătății și partenerii G20, în aprilie.
Pentru a-și îndeplini misiunea, Acceleratorul ACT are nevoie urgentă de un sprijin politic și financiar mai larg. De asemenea, promovăm fluxul liber de date între parteneri și licențierea voluntară a proprietății intelectuale. Pe termen mai lung, avem nevoie și de o evaluare independentă și cuprinzătoare a răspunsului nostru pentru a trage toate învățămintele acestei pandemii și pentru a ne pregăti mai bine pentru următoarea. OMS are un rol central de jucat în acest proces.
Urgența este, de asemenea, una de mediu. Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, în noiembrie, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a combate schimbările climatice și pentru a face economiile noastre mai durabile. Până la începutul anului 2021, este probabil ca țările care reprezintă mai mult de 65% din emisiile globale de gaze cu efect de seră să fi luat angajamente ambițioase în ceea ce privește neutralitatea carbonului. Toate guvernele naționale, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare ar trebui să adere acum la coaliția globală pentru reducerea emisiilor de CO2 la zero net, conform acordului climatic de la Paris – și să înceapă să pună în aplicare planuri și politici concrete.
Pandemia a provocat cea mai gravă criză economică din lume de la al doilea război mondial. Redresarea unei economii mondiale puternice și stabile este o prioritate fundamentală. Într-adevăr, actuala criză amenință să anuleze progresele pe care le-am făcut de-a lungul a două decenii, în combaterea sărăciei și a inegalității de gen. Inegalitățile ne amenință democrațiile, subminând coeziunea socială.
Fără îndoială, globalizarea și cooperarea internațională au ajutat miliarde de oameni să scape de sărăcie; dar aproape jumătate din populația lumii încă se străduiește să facă față nevoilor de bază. Iar în multe țări, decalajul dintre bogați și săraci a devenit nesustenabil, femeile încă nu se bucură de șanse egale și mulți oameni trebuie să fie încurajați cu privire la beneficiile globalizării.
Pe măsură ce ne ajutăm economiile să depășească cea mai gravă recesiune de după 1945, rămâne prioritatea noastră principală să asigurăm comerțul liber bazat pe reguli, ca motor important al creșterii favorabile incluziunii și durabile. Prin urmare, trebuie să consolidăm Organizația Mondială a Comerțului și să folosim pe deplin potențialul comerțului internațional pentru redresarea noastră economică. În același timp, protecția mediului și sănătății, precum și standardele sociale trebuie plasate în centrul modelelor noastre economice, asigurând în același timp condițiile necesare pentru inovare.
Trebuie să ne asigurăm că redresarea globală ajunge la toată lumea. Aceasta înseamnă intensificarea sprijinului acordat țărilor în curs de dezvoltare, în special în Africa, prin consolidarea și depășirea parteneriatelor existente, cum ar fi Pactul G20 cu Africa și efortul său comun cu Clubul de la Paris din cadrul Inițiativei de suspendare a serviciului datoriei. Este esențial să susținem în continuare acele țări în reducerea poverii datoriilor și să asigurăm finanțarea durabilă pentru economiile lor, utilizând domeniul de aplicare complet al instrumentelor financiare internaționale, cum ar fi activul de rezervă al Fondului Monetar Internațional, drepturile speciale de tragere (DST).
Ascensiunea noilor tehnologii a fost un mare atu pentru progres și incluziune, contribuind la deschiderea și reziliența societăților, economiilor și statelor, sprijinind în același timp salvarea de vieți în timpul pandemiei. Cu toate acestea, aproape jumătate din populația lumii – și mai mult de jumătate dintre femeile și fetele din lume – rămân offline și nu pot avea acces la beneficii.
Mai mult, puterea considerabilă a noilor tehnologii poate fi utilizată în mod abuziv pentru a limita drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a răspândi ura sau pentru a comite infracțiuni grave. Trebuie să ne bazăm pe inițiativele existente și să implicăm părțile interesate relevante pentru a reglementa în mod eficient Internetul, pentru a crea un mediu digital sigur, gratuit și deschis, în care fluxul de date într-un mediu de încredere este garantat. Beneficiile trebuie să se acumuleze în special pentru cei mai dezavantajați, inclusiv prin abordarea provocărilor fiscale ale digitalizării economiei și combaterea concurenței fiscale dăunătoare.
În cele din urmă, criza sănătății a întrerupt educația a milioane de copii și studenți. Trebuie să respectăm promisiunea de a le oferi educație tuturor și de a dota generația următoare cu înțelegere pentru abilitățile de bază și știință, precum și o înțelegere a diferitelor culturi, toleranță și acceptare a pluralismului și respect pentru libertatea de conștiință. Copiii și tinerii sunt viitorul nostru, iar educația lor este esențială.
Pentru a face față acestor provocări, multilateralismul nu este doar o altă tehnică diplomatică. Ea modelează o ordine mondială și este un mod foarte specific de organizare a relațiilor internaționale bazate pe cooperare, statul de drept, acțiune colectivă și principii comune. În loc să punem civilizațiile și valorile între ele, trebuie să construim un multilateralism mai incluziv, respectând diferențele noastre la fel de mult ca și valorile noastre comune consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Lumea după COVID-19 nu va mai fi aceeași. Să ne folosim de diferite foruri și oportunități, cum ar fi Forumul de Pace de la Paris, pentru a lucra la abordarea acestor provocări cu o viziune clară. Invităm liderii politici, economici, religioși și din mediul intelectual să contribuie la această conversație globală.
La Forumul de Pace de la Paris din 12 noiembrie anul trecut, președintele francez, Emmanuel Macron, și alți lideri mondiali au lansat o discuție globală privind crearea unui nou consens pentru lumea post-COVID-19. Această discuție continuă printr-o dezbatere în curs, publicată de Project Syndicate și ziarele membre din întreaga lume. >>
- „Pandemia ar trebui să fie un apel la trezire pentru o lume mai egală, incluzivă și mai durabilă. Astfel, transformarea vaccinului într-un bun public ar putea pune bazele unei ordini internaționale mai echitabile” – Pascal Lamy, președintele Forumului pentru Pace de la Paris
- „Trebuie să creăm condițiile pentru o lume mai corectă și mai rezistentă post-COVID-19. La Forumul pentru Pace de la Paris, liderii mondiali, șefii organizațiilor internaționale, activiștii din ONG-uri și reprezentanții lumii afacerilor au început o dezbatere cu privire la principiile actualizate care ar trebui să ne ghideze. Această discuție va continua acum, cu scopul de a ajunge la un consens asupra a ceea ce ar trebui să se întâmple atunci când actuala noastră situație globală se va încheia” – Justin Vaïsse, directorul general al Forumului pentru Pace de la Paris
Comments are closed.