Se conturează o potențială cursă globală a editării genetice? Conform informațiilor oficiale, Rusia încearcă, deocamdată discret, să intre pe o turnantă inițiată de China în acest domeniu care frizează distopia.
Progresele recente din tehnologia editării genetice le oferă în prezent oamenilor de știință posibilitatea de a rescrie ADN-ul în celulele vii, ceea ce poate schimba dramatic felul în care se vor dezvolta în viitor copiii.
Editarea genetică ar putea duce, pe scurt, la următorul scenariu SF: la apariția „copiilor de design”, embrioni făcuți la comandă după trăsăturile pe care și le doresc părinții.
Gemenele Lulu și Nana
În noiembrie 2018, un expert chinez în genetică, He Jiankui, șoca comunitatea internațională, anunțând că reușise să creeze primele gene manipulate genetic pentru a rezista la virusul HIV. Anunțul a provocat un val de critici în rândul oamenilor de știință, iar autoritățile chineze l-au acuzat pe Jiankui de activități ilegale.
Concret, He Jiankui a modificat genetic creierele a două gemene – Lulu și Nana – înainte de-a se naște. Folosind tehnologia CRISPR-Cas9, chinezul a editat o genă embrionară denumită CCR5, susținând că astfel a reușit să protejeze fetițele de infecția cu HIV, virusul care provoacă SIDA.
Contractul de pe site-ul Guvernului rus
La câteva luni distanță, rușii par a arunca o ancoră competițională în acest sector al cercetării. Pe site-ul Guvernului rus a fost publicat recent, la secțiunea achiziții, un contract de 8,97 milioane de ruble (circa 134.500 de dolari) privind realizarea unui studiu ce are ca scop o „analiză a experților” în legătură cu „nuanțele” reproducerii asistate. Lăsând deoparte limbajul de lemn, în traducere liberă – editarea genetică.
Termenul limită: 30 noiembrie.
Câștigătorii contractului vor trebui să pună la punct cadrul conceptual și să analizeze limitele legislative actuale pentru dezvoltarea unei „noi generații de tehnologii” care să fie integrate în reproducerea asistată, cum ar fi editarea genomilor sau managementul metabolismului în timpul sarcinii, se menționează în una dintre secțiunile documentului.
Ținta finală, potrivit documentației? Obținerea unui „nou tip de societate”.
În această vară, elita geneticienilor din Rusia a organizat o întâlnire secretă cu oficiali din domeniul sănătății într-o unitate din sudul Moscovei. La discuții au luat parte un oaspete neobișnuit: fiica cea mare a lui Vladimir Putin, Maria Vorontsova, potrivit mărturiilor mai multor surse care au participa la întâlnirea de taină, relatează The Moscow Times.
Prezența ei acolo nu era, însă, lipsită de o importanță tactică. Potrivit surselor citate, geneticienii ar fi vrut să îl convingă pe Putin, prin intermediul fiicei sale, să le ofere suport legislativ în domeniul editării genetice. Mai ales că Maria Vorontsova, endocrinolog de meserie, a început să capete în ultimii ani o influență tot mai mare în zona bioeticii.
În același timp, la Kremlin dezbaterea este respinsă ca nefiind o „problemă prezidențială”, potrivit lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Factorul Lysenko
De alfel, Rusia are deja la activ un proiect heirupist lansat în mai 2019: un plan guvernamental care prevede conectarea tehnologiilor de editare genetică la sectorul agricol și la cel zootehnic. Până în 2020, cu un buget de 1,7 milioane de dolari la dispoziție, cercetătorii ruși au misiunea de-a obține 10 noi soiuri de culturi agricole și specii de animale, iar alte 20 până în 2027, aflăm din revista Nature.
Pare o viziune decupată din romanul „Oryx și Crake” al lui Margaret Atwood – cu „genografi” care lucrează la produse genetice vandabile? Sună a reșaparea geneticii sociale staliniste, a „bonanzei” agriculturii experimentale din vremea lui Trofim Lysenko, mâna dreaptă a lui Iosif Stalin în biologia sovietică? Într-adevăr, înscrierea în această cursă a Rusiei, moștenitoare URSS, în speță și moștenitoarea culturii științifice a Uniunii Sovietice, pare a fi doar bifarea unui traseu natural, la intersecția dintre sociobiologie utopică și aventurism financiar.
Companiile farmaceutice din SUA pompează miliarde în cercetare
Cum se vede emergența acestor tehnologii de pe malul Atlanticului? Cu același avânt competițional. Casebia, Poseida Therapeutics, Beam Terapeutics, Synthego, Inscripta (capital de stat), Sangamo Therapeutics, Horizon Discovery Group, Editas Medicine, Intellia Therapeutics și Precision BioSciences (capital privat) – sunt cele zece companii-gigant americane din avangarda investițională în editarea genetică.
Vorbim de investiții de ordinul sutelor și miliardelor de dolari în această zonă de „underground” a industriei farmaceutice.
Etică, etică, etică…
În prezent, cel mai popular instrument de modificare genetică este tehnica CRISPR-Cas9. CRISPR-Cas9 poate tăia şi lipi la loc secţiuni mici de ADN sau poate înlocui gene nocive.
Tehnologia a fost descoperită la începutul anilor 1990, iar în 1997 a fost folosită în premieră – în cadrul unor experimente biochimice. Acest instrument de inginerie genetică avea să devină în scurt timp cea mai populară metodă de editare genetică în domenii precum agricultura și microbiologia. Experții în domeniu prezic că, îmbunătățit, acest instrument ar putea transforma complet ecosistemul nostru, schimbând radical societățile umane.
Rămâne, însă, problema de ordin etic a unor asemenea proceduri de intervenție asupra unei celule vii.
Consiliul de Bioetică Nuttfield, un organism de referință în chestiuni de etică în domeniul științei, a stabilit în 2018, într-un raport, că modificarea ADN-ului unui embrion uman este „admisibilă din punct de vedere moral” doar dacă este în interesul viitorului copil.
Raportul nu solicita o modificare a legislației britanice pentru „legalizarea bebelușilor modificați genetic”, ci demararea cercetărilor științifice în privința siguranței și eficienței acestei abordări, a impactului ei asupra societății și o dezbatere la scară largă în legătură cu implicațiile unei asemenea problematici.
[…] „Copiii de design”, un business iminent. Guvernul rus finanțează crearea unui „nou tip de so… […]