Corveta „Contraamiral August Roman” – 261, construită în Turcia, a sosit, vineri, în Portul Militar Constanţa, la bordaflându-se şi ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă. El a precizat că această corvetă este prima navă nouă care intră în dotarea Armatei după 35 de ani şi a adăugat că urmează să primească în următoarele luni şi echipamente militare. ””Faţă de cele 223 de milioane de euro cât a costat această corvetă, ea urmează să mai primească capabilităţi de luptă aeriană la joasă altitudine. Urmează să primească capabilităţi de luptă antisubmarin. Şi urmează acea capabilitate foarte discutată, rachetele acelea navă-navă – NSM. Acestea costă vreo 47 de milioane de euro în total. Urmează, în estimarea mea, şapte – zece luni de zile ca ele să poată începe să fie montate. Se vor monta la cheu pentru că nava este pregătită”, a explicat ministrul Apărării, potrivit News.ro.
Radu Miruţă a fost întrebat, vineri, de ce a venit cu corveta din Turcia până în Portul Constanţa.
”E un semn de respect pentru militarii Armatei Române şi o ocazie care s-a potrivit, fiindcă data plecării de la summitul de la Ankara a coincis cu data plecării acestei corvete pe drumul spre România. E un lucru fantastic care s-a întâmplat pentru Armata Română, văzând o corvetă nouă care intră în dotarea Armatei Române după 35 de ani. S-a întâmplat această achiziţie pentru că eu sunt preocupat ca tot ceea ce achiziţionăm să se construiască cât de mult se poate în România, însă este un balans pe care trebuie să-l echilibrăm, fiindcă pentru unele dintre asumările pe care noi le avem, atât la nivel NATO, cât şi la nivel european, este nevoie să avem capabilităţi mai repede”, a declarat ministrul interimar al Apărării.
El a precizat că această corvetă a fost livrată în mai puţin de şase luni, iar celelalte nave pe care Armata Română le-a contractat vor fi construite în ţara noastră, la Şantierul Naval Mangalia.
”Preocuparea mea este ca prin această comandă de patru nave, aproape un miliard de euro, Şantierul Naval de la Mangalia 2 – Mai să devină din nou competitiv. Avantajul adiţional este că suntem ţară membră a Uniunii Europene. Este cel mai mare şantier dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Şi da, dacă vom reuşi, statul român va reuşi şi un management performant pentru acest şantier pare că sunt toate ingredientele pe masă. linie tehnologică necesar performantă, comenzi din partea statului român, producţie în România. Dacă după derularea unui miliard de euro prin acest şantier, el nu va reuşi să supravieţuiască şi în afara acestor patru comenzi, nu mai e vina nimănui decât a statului care nu reuşeşte să gestioneze un management competitiv”, a transmis Radu Miruţă.
El a oferit detalii referitoare la dotarea cu echipamente militare a corvetei.
”Faţă de cele 223 de milioane de euro cât a costat această corvetă, ea urmează să mai primească capabilităţi de luptă aeriană la joasă altitudine. Urmează să primească capabilităţi de luptă antisubmarin. Şi urmează acea capabilitate foarte discutată, rachetele acelea navă-navă – NSM. Acestea costă vreo 47 de milioane de euro în total. Urmează, în estimarea mea, şapte – zece luni de zile ca ele să poată începe să fie montate. Se vor monta la cheu pentru că nava este pregătită”, a explicat ministrul Apărării.
CARACTERISTICILE NAVEI
Reprezentanţii companiei ASFAT au anunţat, printr-un comunicat de presă, că, în urma Acordului interguvernamental (Government-to-Government) semnat în decembrie 2025, corveta din clasa HISAR ”Contraamiral August Roman” (261) a fost livrată în termen de şase luni de la semnarea contractului şi a intrat în dotarea Forţelor Navale Română, fiind prima navă de luptă nouă, de mari dimensiuni, care se alătură flotei în peste trei decenii.
Reprezentanţii ASFAT au adăugat că nava intră în serviciu într-o configuraţie operaţională iniţială şi este proiectată pentru o dezvoltare graduală a capabilităţilor, permiţând integrarea unor sisteme de luptă şi de senzori suplimentare pe parcursul duratei sale de serviciu.
Cu o lungime de aproximativ 99,5 metri şi un deplasament de circa 2.300 de tone, la o viteză maximă de peste 24 de noduri, nava este echipată cu un tun principal de 76 mm, staţii de armament operate de la distanţă, un radar de control al focului cu senzor electro-optic integrat, sisteme de război electronic, un sonar montat în cocă şi o suită de comunicaţii integrată, interoperabilă NATO.
”Într-o perioadă în care termenele de livrare în proiectele din industria de apărare se întind adesea pe mai mulţi ani, livrarea acestei nave — în termen de şase luni de la semnarea contractului interguvernamental — a demonstrat încă o dată nivelul avansat atins de industria turcă de construcţii navale în inginerie, integrare, producţie şi management de proiect şi a confirmat fiabilitatea Turciei ca partener internaţional de apărare care îşi îndeplineşte angajamentele la timp”, au mai transmis reprezentanţii companiei ASFAT.
Ei au subliniat că intrarea unei nave noi în serviciul Forţelor Navale reprezintă un pas concret care întăreşte capacitatea de apărare în Marea Neagră.
Ministrul adjunct Apărării Naţionale al Republicii Turcia şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie al ASFAT, Musa Heybet, a declarat că această livrare reflectă cooperarea solidă de apărare dintre Turcia şi România.
”Această livrare reprezintă o reflectare concretă a cooperării solide de apărare dintre Turcia şi România. În calitate de ASFAT, sub garanţia Ministerului Apărării Naţionale al Republicii Turcia, suntem mândri să contribuim la arhitectura de securitate a regiunii noastre şi să consolidăm şi mai mult parteneriatul nostru strategic cu România”, a declarat Musa Heybet.
De asemenea, CEO al ASFAT, Prof. Dr. Mustafa İlbaş, s-a referit la capacitatea de management de proiect a companiei pe care o conduce.
”Livrarea corvetei «Contraamiral August Roman» într-un interval de timp atât de scurt demonstrează capacitatea de management de proiect a ASFAT, forţa sa inginerească şi angajamentul faţă de partenerii internaţionali. Ne bucurăm să vedem această platformă modernă alăturându-se dotării Forţelor Navale Române şi vom continua să contribuim la capabilităţile operaţionale ale ţărilor prietene şi aliate”, a afirmat Prof. Dr. Mustafa İlbaş.
Reprezentanţii Forţelor Navale Române au anunţat că după intrarea navei la data de 20 iunie în serviciul Forţelor Navale Române, la Istanbul, echipajul acesteia a parcurs, timp de trei săptămâni, ultimele etape de pregătire sub coordonarea Centrului de Instruire al Forţelor Navale ale Turciei, în vederea executării marşului de dislocare către ţară şi misiunilor viitoare.
”Activităţile desfăşurate în Turcia au inclus instruirea privind conducerea şi manevrarea navei, exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor, operarea sistemelor de navigaţie şi comunicaţii, precum şi participarea la probele pe mare, în cadrul cărora au fost verificate performanţele tehnice şi funcţionale ale corvetei”, au precizat reprezentanţii Forţelor Navale Române.
Corveta ”Contraamiral August Roman” – 261 are la bord un echipaj format din 85 de marinari militari şi este comandată de locotenent-comandorul Sorin Huruială.
Radu Miruţă: Suntem preocupaţi ca acel task force la nivel NATO, pentru Marea Neagră, să aibă şi locaţia fizică în România / România, percepută ca o ţară care adesea spune că vrea să ia decizii, dar nu era percepută şi că va duce deciziile astea la îndeplinire
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a afirmat că ţara noastră este preocupată ca acel task force la nivel NATO la Marea Neagră, alături de Turcia şi Bulgaria, să aibă şi locaţia fizică în România şi a precizat că nu este suficient doar să îţi doreşti, ci ca în discuţiile pe care le purtăm să arătăm ce ne îndreptăţeşte să cerem asta. El a adăugat că România a fost percepută ca o ţară ca spunea că vrea să ia decizii, dar nu era şi percepută că le va duce la îndeplinire.
”Suntem preocupaţi ca acel task force la nivel NATO care să existe pe Marea Neagră să aibă…, el are participarea ţărilor Turcia, Bulgaria şi România, dar preocuparea mea este ca el să aibă şi locaţie fizică în România. Nu este suficient doar să îţi doreşti. Este necesar ca la discuţiile pe care le purtăm să arătăm ce ne îndreptăţeşte să cerem asta. Şi unul dintre principalele argumente este ce capabilităţi pui pe masă. Evident că vrem, dar discuţiile se poartă congruent cu ce aduci tu, care să îţi dea posibilitatea să pretinzi asta”, a declarat Radu Miruţă, vineri, la Constanţa.
El a menţionat că România a fost percepută ca o ţară care nu îşi duce deciziile la îndeplinire.
”România a fost percepută din interacţiunile pe care le am cu alţi miniştri ai Apărării ca o ţară care adesea spunea că vrea să ia nişte decizii, însă nu era percepută că va şi duce deciziile astea la îndeplinire. Acum s-a mers cu contracte semnate. Din momentul ăsta încolo este doar responsabilitatea celor care au obligaţia să livreze produsele pe care Armata Română le-a comandat. Armata Română nu poate gestiona toată bucata economică din industria naţională de apărare, din industria de construire de nave. Dar este acelaşi tricolor şi pe Ministerul Apărării şi pe celelalte ministere din România. Ne aducem aportul nostru pentru că era tot timpul o discuţie şantierele din România nu sunt competitive şi pentru că nu au comenzi din partea statului român”, a explicat ministrul interimar al Apărării.
El a adăugat că preocuparea sa a fost să înzestreze Armata Română cu tehnologie de ultimă generaţie.
”Pe de altă parte, preocuparea mea ca ministru al Apărării este să pot înzestra Armata Română cu tehnologie de ultimă generaţie, pe care, dacă şantierele din România nu au capacitatea să o facă la un asemenea nivel, nici noi nu putem să luăm produse mai puţin performante pentru militarii Armatei Române. Şi atunci, ceea ce am încercat în ultimul an cu acest SAFE a fost o echilibrare a celor două aspecte”, a mai transmis Radu Miruţă.
Radu Miruţă: Au fost resturi de dronă observate pe mare care au fost distruse, unele au avut explozibil, altele nu / Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace / Armata intervine când i se solicită sprijinul
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, afirmă că au mai fost cinci cazuri de resturi de dronă observate pe mare şi distruse, unele dintre acestea având explozibil, iar altele nu. El a precizat că patru dintre aceste situaţii au avut loc înainte de incidentul cu drona care a explodat în Portul Constanţa, la începutul lunii iunie, iar una după aceea. De asemenea, Radu Miruţă a precizat că Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace, ci intervine atunci când i se solicită sprijinul.
Radu Miruţă a fost întrebat, vineri, la Constanţa, de ce Armata Română nu poate prezenta publicului un raport legat de explozia dronei din Portul Constanţa, independent de ceea ce susţine partea ucraineană.
“Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace. Armata Română este una dintre entităţile statului român care pe timp de pace, în astfel de situaţii, când i se solicită sprijinul, intervine. Există entităţi ale statului român care, conform legii, au responsabilitate pe timp de pace pentru aşa ceva. Eu i-am rugat pe colegii mei de la Forţele Navale şi de la Forţele Terestre, chiar dacă responsabilitatea nu este ţintită asupra lor, este vorba de statul român şi să ia toate măsurile pe care le consideră posibile, apreciind că nu mai există altcineva care ar putea să ia aceste măsuri pentru Portul Constanţa”, a afirmat Radu Miruţă.
El a fost întrebat de ce navele aflate în portul militar Constanţa nu au intervenit dacă au observat că o dronă a trecut pe lângă ele.
“Pentru că nu sunt în misiune. O maşină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanţă dacă nu este în misiune de a face asta”, a explicat ministrul interimar al Apărării.
El a explicat că militarii vor interveni ori de câte ori sunt solicitaţi.
“Pe timp de pace circulaţia rutieră în intersecţie nu o fac cei de la Poliţia Militară. Militarii Armatei Române când sunt solicitaţi pentru a oferi sprijin pentru situaţii care nu sunt în directa lor responsabilitate, niciodată nu vor întoarce capul şi vor spune că nu ţine de noi. Vor reacţiona şi vor sprijini cu maximul posibil”, a declarat Radu Miruţă.
El a mai adăugat că “din punct de vedere al protejării zonei de coastă, nu Armata română pe timp de pace are responsabilitate pentru astfel de lucruri”.
Ministrul interimar al Apărării a fost întrebat şi dacă au existat alte cinci drone care au fost distruse.
“Au fost resturi de dronă observate pe mare care au fost distruse, unele dintre ele au avut explozibil, altele nu. Înainte de aceasta. S-ar putea ca unul să fi fost după incident”, a mai afirmat Radu Miruţă.
Nicușor Dan a primit cadou de la Erdogan un pistol Gumusay cu muniție / Acesta va fi păstrat la SPP
