Epidemia de coronavirus este un dezastru pentru întreprinderile mici și mijlocii din întreaga Europă, în special pentru cea din țările din sud și din est, dar și pentru cele care se învecinează cu Uniunea Europeană. În această ediție a Unreported Europe, vom merge în Ungaria și Bulgaria, după ce vom trece desigur prin Bosnia și Herțegovina, scrie Euronews.
- Redăm, pe larg, reportajul realizat pentru Euronews de Hans von der Brelie, Asim Bešlija, Gábor Kiss, Damian Vodénitcharov. Material tradus de Rador:
Lopare, un orășel cu 10.000 de locuitori situat în nordul Bosniei și Herțegovinei, are conexiuni rutiere proaste cu restul țării, iar poziția sa geografică face dificilă gestionarea logisticii companiilor orientate către export. 5.000 de oameni au emigrat deja în Europa de Vest pentru a-și găsi de lucru și există temeri că, în cazul unei crize prelungite, mulți alții ar putea decide să plece. Lopare riscă să se transforme într-un oraș fantomă.
1.300 de persoane lucrează aici în zeci de IMM-uri, orientate în mare parte spre export către țări UE, precum Franța, Austria, Elveția, Germania sau Olanda. Lopare produce iahturi, materiale textile, calorifere și sisteme de încălzire. Odată cu criza, aproape jumătate dintre lucrători riscă să rămână fără ocupaţie.
Cum este cazul lui Zvjezdan Maksimović. El și soția sa se tem că nu-şi vor mai putea plăti ratele la bancă pentru apartamentul cumpărat anul trecut. Zvjezdan, în vârstă de 34 de ani, lucra de doi ani la compania Termal, la secţia de fabricare a cazanelor industriale, dar criza coronavirusului l-a obligat pe angajator să-l concedieze. Viitorul este incert, spune el: „Pot cere ajutorul de șomaj, dar nu știu dacă voi avea dreptul la subvenție până când nu va sosi confirmarea oficială. Soția mea încă lucrează, vom trăi cu un singur salariu, sper că vom putea acoperi cel puțin cheltuielile de bază”. În cazul în care criza continuă, concluzionează el, singura soluție ar putea fi munca în agricultură sau căutarea unor munci plătite la zi.
În mod normal, în sediul Termal, care a fost cel mai mare producător de radiatoare și sisteme de încălzire din întreaga Iugoslavie înainte de război, lucrau o sută de oameni. Acum fabrica este aproape goală. Managerul companiei nu este mai relaxat decât angajații săi. „În această dimineață, când m-am trezit, m-am gândit: aceasta este realitatea, sau visez? Am avut nevoie de câteva minute să-mi dau seama. Situația este într-adevăr foarte, foarte dificilă…”, spune el. Și explică că cea mai mare problemă, cea care afectează producția este că majoritatea componentelor provin din Italia. Cu toate acestea, nu se teme de faliment: „Suntem oameni care au ieșit din războiul de acum douăzeci de ani, știm cum să ne descurcăm”, spune cu mândrie. Pentru el, în orice caz, „Este doar o chestiune de bani: avem nevoie de sprijin economic din partea statului, a Uniunii Europene, a guvernului…”
Bosnia este o țară complicată, cu multe niveluri administrative, fiecare a promis ceva, însă nu a făcut nimic până acum. De exemplu, în nordul țării, autoritățile regionale au anunțat crearea unui fond de 500 de milioane de mărci convertibile din Bosnia și Herțegovina (aproximativ 250 de milioane de euro) pentru a sprijini activitățile economice, promițând între 150 și 200 de euro pe lună pentru fiecare muncitor concediat, numai că deocamdată, nu au acești bani. Nici în restul federației situația nu este mai bună. UE a alocat Bosniei 80 de milioane de euro ca parte a pachetului de 410 milioane de euro destinat situațiilor de urgență din Balcanii de Vest. 7 milioane vor fi utilizaţi pentru finanțarea intervențiilor necesare pentru a face față situațiilor de urgență pentru sănătate, iar 73 milioane vor merge pentru susținerea economiei bosniace.
Asistăm la o reuniune de urgenţă la primărie. Primarul din Lopare a fost unul dintre primii care au cerut statului să intervină pentru a-i ajuta pe antreprenori, cu măsuri precum garanții pentru salariile din timpul crizei. Municipalitatea are un buget foarte modest și nu poate interveni direct pentru a ajuta economia. Însă, dacă autoritățile statului nu oferă niciun sprijin, junta este gata să-și facă partea pentru economisirea locurilor de muncă, solicitând un împrumut bancar sau reorganizând bugetului local, spune primarul, Rado Savić: „Statul trebuie să intervină și să creeze un fond care să ajute angajatorii, astfel încât aceştia să știe clar că-şi pot ține lucrători și că nu trebuie să plătească contribuții la asigurările sociale în timpul stării de urgență „.
În Ungaria sunt vremuri grele pentru firmele Audi, Mercedes, Opel, Suzuki, care au oprit producția. Sectorul auto reprezintă o treime din producția industrială a țării și aproximativ 20 la sută din exporturi. Filiala maghiar a companiei Mercedes continuă să-și plătească cei 4.000 de angajați, în ciuda suspendării producției în aproape toate fabricile europene. În această perioadă, programul de lucru flexibil se aplică pe baza contractului colectiv, iar multor angajaţi li se cere să-şi ia concediu de odihnă.
Dar producătorii de automobile recurg adesea la lucrători temporari. Într-o zi de vineri, Suzuki și-a convocat angajaţii anunțându-i că începând de luni, 23 martie, nu vor mai lucra. Unii dintre aceştia au o vechime destul de mare. Nagy Mihályné, managerul de resurse umane al agenției de angajare temporară care furnizează colaboratori firmei Suzuki, răspunde: „Este parte a negocierilor în curs cu compania. Desigur, vom plăti toate sumele cerute de legile maghiare”.
Câteva zile mai târziu, în teleconferința cu purtătorul de cuvânt al Suzuki Ungaria, izolată şi ea în casă, o întrebăm dacă aceste 600 de persoane vor primi un salariu. Răspunsul este laconic: „Muncitorii permanenți angajați direct de compania noastră au salariul lor, colaboratorii nu au însă contract cu compania noastră. Suzuki Ungaria nu plătește pentru ei”.
Suzuki este principalul client al multor companii mai mici, precum Szatyina, producător de elemente de fixare și șuruburi. Pentru producătorii de automobile din Ungaria lucrează 170 de mii de persoane. Directorul acestei companii consideră că guvernul ar trebui să îi ajute să depășească criza, deoarece, spune el, „cred că întreprinderile mici și mijlocii maghiare pot supraviețui cel mult o lună. În medie, nu cred că o companie se poate finanța pentru o perioadă mai lungă de o lună”.
Ce impact are Covid-19 asupra întreprinderilor mici și mijlocii din Bulgaria, unul dintre cele mai sărace state din Uniunea Europeană? Companiile, în funcție de specificul și abilitățile lor, trebuie să introducă telemunca pentru angajații lor. În cazul în care acest lucru nu este posibil, ar trebui consolidate măsurile anti-epidemice care trebuie adoptate la locul de muncă: dezinfectarea, sesiuni de coaching pentru igiena personală a angajaților, distribuirea măștilor acolo unde este necesar… Toate restaurantele, centrele comerciale, barurile, școlile de grădinițe și grădinițe sunt închise, precum și cinematografele, teatrele, muzeele, sălile de sport și toate tipurile de evenimente de masă – evenimente sportive, culturale, de divertisment…
La Sofia ne întâlnim cu unul dintre cei zece angajați ai agenției de publicitate Outodoor Network, care în prezent, încă mai este ocupat să posteze panouri publicitare pentru mașini sau bănci. Dar lucrurile au început să se schimbe şi de câteva săptămâni, are mult mai puțin de lucru decât înainte: „Bineînțeles că sunt îngrijorat – recunoaște. Este imposibil să nu-mi fac griji. Sper că situaţia se va îmbunătăți în curând…”
Odată cu criza, agențiile de publicitate din întreaga lume şi-au încetat activitățile. Aproape toate campaniile publicitare au fost anulate până în septembrie, ne explică Maya Solakova, directorul Outdoor Network care, de acasă, încearcă să reducă costurile prin renegocierea prețurilor cu municipalitatea. Compania sa încearcă să-şi păstreze toți angajații, însă alte întreprinderi mici au fost nevoite să-i concedieze. Ne întrebăm dacă guvernul bulgar îi ajută pe angajații șomeri: „Da, a fost adoptată o lege în acest sens, iar guvernul a promis că va plăti până la 60% din salariile lucrătorilor, în timp ce angajatorii continuă să plătească 40%. Cu toate acestea, nu se știe deocamdată care sunt companiile care pot solicita acest ajutor și către ce sectoare economice va fi destinat”.
Guvernul de la Sofia a anunțat alte câteva măsuri, iar Banca Națională Bulgară a lansat un pachet de 4,76 miliarde de euro pentru sistemul bancar. Analiștii economici de la Raiffeisen Bank International au scăzut drastic perspectivele de creștere a PIB-ului 2020 pentru Bulgaria și prognozează o recesiune economică de 3,9% în acest an, după ce estimarea inițială prevedea o creștere solidă a PIB-ului cu 2,5 la sută. Companiile bulgare fac eforturi pentru crearea unei celule de criză.
