<< Au trecut exact trei luni de la începutul invaziei rusești în Ucraina. În acest timp, mulți reprezentanți ai elitelor ruse și-au schimbat de mai multe ori poziția în raport cu războiul și situația din țară. Pesimismul extrem a făcut loc unui optimism moderat, care, la rândul său, a fost înlocuit de pesimism moderat. Potrivit surselor Meduza, apropiate Kremlinului, aceste sentimente au luat acum o altă întorsătură: mulți oameni sunt personal nemulțumiți de Vladimir Putin. Mai mult, această poziție este împărtășită și de cei care pledează pentru continuarea războiului, și de cei care doresc pacea.
În cele trei luni de război, starea de spirit generală a elitelor ruse a reușit să se schimbe complet de mai multe ori. La începutul lunii martie, Meduza a scris că majoritatea oficialilor guvernamentali și de la Kremlin pur și simplu nu știau ce să facă și se gândeau cu groază la modul în care sancțiunile le vor afecta cariera și viața. Puțin mai târziu, a început o „ascensiune patriotică”, în aprilie, când mulți dintre cei aflați la putere au cerut în mod public ca războiul să fie continuat spre „un final victorios”.
Acum, la trei luni de la începutul invaziei, pesimismul domină din nou în evaluările făcute la ceea ce se întâmplă. „Nu va fi posibil să mai trăiești ca înainte, nu poți vorbi despre dezvoltare. Dar cumva poți trăi – importuri gri, comerț cu China și India”, spune o sursă Meduza, apropiată zonei guvernamentale.
În același timp, Kremlinul încă nu vede un scenariu realist în care autoritățile ar putea pune capăt ostilităților din Ucraina și totodată să-și mențină ratingul. Meduza a scris deja că, la câteva săptămâni după începerea invaziei Ucrainei, blocul politic al Kremlinului a început să dezvolte strategii pentru cum ar putea fi realizat acest lucru, dar nu a putut veni cu nimic.
Țara, după
Mulțumit de Putin, probabil nu este aproape niciunul. Cei din zona afacerilor și mulți membri ai guvernului sunt nemulțumiți că președintele a început războiul fără să se gândească la amploarea sancțiunilor – nu se poate trăi normal cu astfel de sancțiuni. „Șoimii” nu sunt mulțumiți de ritmul „operațiunii speciale”. Ei cred că se poate acționa mai decisiv.
Așa descrie o sursă Meduza, apropiată de Kremlin, starea de spirit existentă în rândul elitelor rusești. Aceste cuvinte au fost confirmate de încă două persoane apropiate administrației prezidențiale, precum și de doi interlocutori apropiați guvernului.
Surse apropiate administrației prezidențiale precizează că poziția „șoimilor” (în primul rând a forțelor de securitate) este simplă: „După părere lor, odată implicat, este imposibil să dai dovadă de slăbiciune. Trebuie acționat mai dur”. Prin acest „mai dur” se înțelege o mobilizare largă a rezerviștilor și un război „până la victorie” – ideal, până la capturarea Kievului.
Cu toate acestea, potrivit interlocutorilor Meduza, Kremlinul nu este pregătit de mobilizare. În aprilie, surse Meduza apropiate administrației prezidențiale, referindu-se la rezultatele anchetelor sociologice închise, spuneau că nici rușii care susțin „operațiunea specială” nu sunt pregătiți să lupte ei înșiși sau să-și trimită rudele pe front.
Totodată, sursele notează că „partida păcii” – reprezentată de cei mai mari oameni de afaceri și cei mai mulți oficiali „civili” – este și ea nemulțumită de acțiunile lui Putin, din moment ce nu vede pași reali din partea sa pentru realizarea păcii cu Ucraina. În schimb, observă numeroase dificultăți în economie.
„Problemele [în Rusia din cauza războiului] sunt deja vizibile, iar în mijlocul verii pur și simplu vor năvăli din diferite direcții: transport, medicină, chiar și agricultură. Pur și simplu, nimeni nu s-a gândit la o asemenea amploare”, explică interlocutorul lui Meduza, apropiat guvernului.
El adaugă faptul că, înainte de începerea războiului, nimeni de la Kremlin nu luase în considerare opțiunea ca țările europene să refuze complet să importe gaz și petrol rusesc. Un astfel de embargo este încă în discuție, dar, potrivit interlocutorilor lui Meduza, președintele și partea „militantă” din anturajul său încă nu cred că aceste amenințări din Occident vor fi puse în aplicare.
Putin pur și simplu nu vrea să se gândească la dificultățile economice care sunt evidente pentru majoritatea oficialilor și cu atât mai mult nu vrea să le asocieze cu războiul, subliniază două surse Meduza apropiate administrației prezidențiale.
Președintele a exprimat public acest punct de vedere. De exemplu, atunci când guvernatorul regiunii Kaliningrad, Anton Alihanov, la o întâlnire cu președintele, a explicat astfel declinul industriei construcțiilor: „După începerea unei operațiuni militare speciale, legăturile logistice au fost întrerupte temporar. Cumpăram încă multe din străinătate și ne-am concentrat pe tranzitul prin teritoriul statelor vecine. Ne-a luat timp să adaptăm oferta la noile realități. Acum s-a terminat”.
Ca răspuns, Putin a declarat de mai multe ori că dificultățile nu ar trebui asociate cu războiul: „În acest caz, nu ar trebui să se facă referire la această operațiune militară specială a noastră. Ați avut o recesiune în 2020-2021 și a existat o scădere vizibilă a construcțiilor. Prin urmare, o operațiune militară specială în Donbas nu are absolut nimic de-a face cu asta”.
Interlocutorii Meduza, apropiați administrației prezidențiale și guvernului, notează că pe un astfel de fundal, subiectul „viitorului după Putin” este din ce în ce mai discutat în zona puterii. „Nu este vorba despre faptul că vor să-l răstoarne pe Putin chiar acum și că se pregătește o conspirație. Dar există o înțelegere, sau o dorință, că într-un viitor destul de previzibil el să nu mai guverneze statul”, explică una dintre surse. „Președintele a creat încurcătura, dar apoi totul poate fi rezolvat – cumva să ajungem la o înțelegere [cu Occidentul și Ucraina]”, adaugă un alt interlocutor.
Potrivit acestuia, în culisele de la Kremlin sunt discutate chiar și figuri de succesori. Printre aceștia se numără primarul Moscovei, Serghei Sobianin, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev și prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale, Serghei Kiriyenko.
Sursele Meduza explică faptul că Kiriyenko a fost recent în contact regulat cu Putin despre Donbas (funcționarul a devenit recent supervizorul de la Kremlin al regiunii) și economie. În același timp, informațiile din sursele Meduza, privind propriile planuri ale lui Kiriyenko, diferă: unii cred că vrea să devină măcar prim-ministru; alţii sunt siguri că prin activitatea sa încearcă să-şi demonstreze eficiență în funcţia pe care o are în administraţia prezidenţială.
Cu toate acestea, amândoi subliniază că acum Kiriyenko, precum, de exemplu, șeful Gărzii Naționale, Viktor Zolotov, face parte din „cercul interior” al lui Putin. „Acum îi include pe cei care participă la operațiune – ei conduc trupele, se ocupă de Donbas. Președintele este în război. Acești oameni pot depăși linia roșie, adică îl trezesc pe președinte cu un telefon”, subliniază unul dintre interlocutori.
În același timp, interlocutorii Meduza subliniază că și atunci când discută despre Kiriyenko și alți succesori ipotetici, toți cei de la putere înțeleg că Putin poate părăsi președinția doar dacă starea lui de sănătate se deteriorează serios. Drept urmare, nemulțumirea oficialităților de rang înalt nu se manifestă prin nimic – cu excepția discuțiilor între ei. Potrivit unui interlocutor apropiat guvernului federal, „oamenii scuipă, dar totuși lucrează la fel, pun țara pe picior de război”.
De exemplu, Kremlinul nu a renunțat la ideea de a organiza referendumuri pentru aderarea la Rusia a autoproclamatelor DPR și LPR, precum și a regiunii Herson, ocupată de trupele ruse. Când anume pot trece, depinde de situația care se așterne înainte. Până acum, cea mai realistă dată este 11 septembrie, ziua unică a votului. Potrivit interlocutorilor Meduza, în același interval de timp ar putea avea loc un referendum pentru anexarea Osetiei de Sud. Autoritățile autoproclamatei republici și-au programat propriul referendum pe aceeași temă pentru 17 iulie, dar doi interlocutori Meduza, apropiați administrației prezidențiale, dau asigurări că data plebiscitului se poate schimba (fusese stabilită în prealabil de Anatoli Bibilov, care a pierdut alegerile prezidențiale).
Aceleași surse nu exclud ca alături de referendumurile din autoproclamatele republici din Donbas să se poată organiza și în Belarus un plebiscit privind „fuziunea” cu Rusia. „Dar asta dacă este posibil să treci de Lukașenko, care evită un astfel de scenariu în toate modurile posibile”, subliniază unul dintre interlocutori. Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, nu a răspuns la întrebările lui Meduza, până la momentul publicării. >>
Aprilie, prima lună a șocurilor. În Rusia, traficul aerian a scăzut cu 30%. Care sunt perspectivele
