Este a patra navă de debarcare pe care Ucraina a eliminat-o în Marea Neagră, în ultimele șapte luni, notează The Economist.
<< În timp ce forțele terestre ale Ucrainei suferă din cauza avantajului în creștere al Rusiei la capitolul foc de artilerie, campania navală împotriva Flotei Mării Negre produce rezultate spectaculoase. În 14 februarie, la mai puțin de două săptămâni după ce au distrus nava purtătoare de rachete, Ivanoveț, ucrainenii au anunțat că, în primele ore ale dimineții, au scufundat o altă navă de război valoroasă a Rusiei, Cezar Kunikov, o navă de debarcare din clasa Ropucea. Afirmația a fost susținută de înregistrări video ale navei, care se afla pe mare în apropiere de Alupka, în Crimeea, fiind lovită de mai multe ori de dronele marine Magura V5, operate de serviciile de informații militare ale țării.
Aceasta este a patra navă din clasa Ropucea, pe care Ucraina a distrus-o sau a avariat-o, posibil ireparabil, în ultimele șapte luni. Olenegorski Gorniak a fost atacată în mod similar în august, cu drone marine; Minsk a fost lovită de rachete de croazieră Storm Shadow/Scalp în septembrie, în timp ce se afla în reparații la Sevastopol, când a fost distrus și un submarin din clasa Kilo. În decembrie, rachetele de croazieră au lovit Novocerkassk în timp ce se afla în portul Feodosia din Crimeea, declanșând o explozie secundară masivă despre care sursele de informații ucrainene cred că fusese cauzată de încărcătura sa de drone Shahed fabricate în Iran.
Vizarea marilor nave de debarcare are un obiectiv strategic clar. Acestea pot transporta până la 500 de tone de marfă – de exemplu, zece tancuri principale de luptă și 340 de trupe simultan. De asemenea, au un design roll-on/roll-off care le permite să descarce material mult mai rapid decât o navă normală. Dacă ucrainenii ar reuși să scoată temporar din funcțiune Podul Kerci, care leagă teritoriul rus de Crimeea, navele din clasa Ropucea ar putea juca un rol critic în menținerea aprovizionării forțelor ruse de pe front. Rusia dispune de un număr tot mai mic de nave Ropucea pe care le-ar putea transfera fie din Flota de Nord, fie din Flota Baltică, în cazul puțin probabil în care Turcia le-ar permite să intre în Marea Neagră, dar acestea ar fi, de asemenea, vulnerabile la atacurile ucrainene.
Scufundarea navei Cezar Kunikov reprezintă încă o dovadă a modului în care, chiar și fără o marină convențională semnificativă, ucrainenii câștigă războiul pe mare. Ei estimează că au eliminat cel puțin o treime din Flota Mării Negre (au fost distruse 25 de nave de suprafață și un submarin; 15 sunt în reparație) și au determinat vasele rămase să opereze la distanțe mult mai mari de coasta Ucrainei. Sevastopol, în Crimeea, până acum principala bază a Flotei Mării Negre, a devenit prea periculos, forțând majoritatea flotei să se retragă la Novorossiisk, un port din Rusia situat la aproximativ 450 km distanță.
Mare parte din acest succes a rezultat din ingeniozitatea Ucrainei în dezvoltarea dronelelor marine letale. Magura V5 a fost dezvoltată de firma ucraineană de stat SpețTehnoExport și probabil a intrat în serviciu acum aproximativ un an ca o versiune mai matură a proiectelor anterioare. Are aproximativ 5,5 metri lungime, este echipată cu multipli senzori și poate transporta o încărcătură explozivă de 320 kg pe o distanță de 800 km, accelerând până la 42 de noduri, pe măsură ce se apropie de ținta sa. Dispune de diverse sisteme de ghidare, inclusiv GPS, wireless mesh sau o cameră first-person-view rezistentă la apă. Propulsia poate fi electrică sau hibridă, iar profilul său streamlined și structura sa hidrodinamică îi conferă o capacitate semi-stealth.
Dronele maritime ale Ucrainei au fost atât de eficiente împotriva unei marine convenționale aparent puternice, încât inevitabil s-au ridicat întrebări cu privire la valoarea unor forțe costisitoare de acest gen. Cu toate acestea, ar fi o greșeală să se extindă presupunerile despre incompetența navală rusă la marile marine mult mai bine echipate și instruite ale Americii și Chinei.
Cel mai important rezultat de până acum al campaniei navale a Ucrainei a fost deschiderea unui coridor pentru transportul maritim comercial al exporturilor de cereale ale țării. Exporturile totale de cereale, semințe oleaginoase și uleiuri vegetale în luna ianuarie s-ar fi situat la peste 6,4 milioane de tone, puțin mai mult decât în aceeași lună din 2019 și 2020, conform GrainCentral.com, un site web. În loc să urmeze cea mai scurtă rută (navigând direct prin apele internaționale către Strâmtoarea Bosfor), navele de transport vrac, însoțite de marina ucraineană, urmează coasta Ucrainei și a statelor membre NATO, România și Bulgaria.
Vorbind la o conferință de presă din 14 februarie, după aflarea știrii despre Cezar Kunikov, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „În urmă cu doar câteva luni, puțini credeau că acest este posibil. Dar acum, de fapt, exportul de cereale din Ucraina are loc chiar și fără un acord cu Rusia. Așa că acest fapt arată abilitățile și competența Forțelor Armate Ucrainene”. >>
