Ce are lumea cu adevărat de învățat din modelul suedez de luptă cu Covid-19 și, mai precis, în fel va influența el abordările celorlalte state. O analiză Foreign Affairs, „din viitor”, care ne oferă indicii despre cum vor evolua lucrurile inclusiv în România.
În ianuarie, China a plasat 50 de milioane de oameni sub carantină, în provincia Hubei. De atunci, multe democrații liberale au recurs ele însele la măsuri autoritare agresive pentru a combate noul coronavirus. Până la jumătatea lunii martie, aproape toate țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) puseseră în aplicare o combinație de închidere a școlilor, universităților, interzicere a mersului la birou și restricții pe transportul în comun; restricții la evenimentele publice; limitarea călătoriilor interne și internaționale. Cu toate acestea, există o țară care iese în evidență, fiind o excepție în Occident.
În loc să declare un blocaj total sau starea de urgență, Suedia le-a cerut cetățenilor săi să practice distanțarea socială. Autoritățile suedeze au impus anumite restricții menite să aplatizeze curba: au interzis adunările publice de peste 50 de persoane, restricții în baruri, învățare la distanță în licee și universități și așa mai departe. Dar au evitat controalele, amenzile și o atitudine aspră a poliției.
Suedezii și-au schimbat comportamentul, dar nu la fel de profund ca și cetățenii din alte democrații occidentale. Multe restaurante au rămas deschise, dar oamenii le-au cam evitat; copiii mici merg încă la școală. Spre deosebire de Norvegia vecină (și unele țări din Asia), Suedia nu a introdus tehnologii sau aplicații pentru localizarea persoanelor, evitând astfel problemele legate de confidențialitate și autonomia personală.
Autoritățile suedeze nu au declarat oficial un obiectiv de atingere a imunității de turmă (potrivit oamenilor de știință, o astfel de imunizare ar fi atinsă atunci când 60% din populație a trecut prin infecție).
Însă, fără îndoială, creșterea imunizării face parte din strategia mai amplă a guvernului suedez – sau cel puțin va fi o consecință probabilă a funcționării școlilor, restaurantelor și a majorității întreprinderilor. Anders Tegnell, epidemiologul șef al Agenției de Sănătate Publică din Suedia, anticipează că orașul Stockholm ar putea atinge imunizarea de turmă încă din această lună. Pe baza ipotezelor de comportament actualizate (normele de distanțare socială schimbă modul în care se comportă suedezii), matematicianul Tom Britton, de la Universitatea Stockholm, a calculat că imunizarea a 40% din capitală ar putea fi suficientă pentru a opri răspândirea virusului acolo și că acest lucru s-ar putea întâmpla până la jumătatea lunii iunie.
Suedia a fost lăudată de unii pentru menținerea, cel puțin aparentă, a normalității economice și păstrarea ratei de deces pe cap de locuitor la un nivel mai mic decât cele din Belgia, Franța, Italia, Olanda, Spania și Regatul Unit.
Dar Suedia a fost criticată de alții pentru depășirea ratelor de deces pe cap de locuitor din alte țări nordice și, în special, pentru că nu a protejat populațiile în vârstă și imigranții. Vârstnicii din aziluri au reprezentat jumătate din decesele de COVID-19 înregistrate în Suedia.
De asemenea, imigranții au suferit în mod disproporționat, în principal pentru că sunt mai săraci și tind să lucreze în sectorul serviciilor, unde adesea lucrul de la distanță este imposibil. Cu toate acestea, autoritățile suedeze consideră că rata mortalității, care pare mare acum, va fi, în final, mai scăzută. De ce? Eforturile de a stăvili răspândirea virusului sunt sortite eșecului în multe țări, iar un procent mare de oameni vor fi infectați până la urmă. Când o mare parte a lumii va experimenta un al doilea val mortal, în Suedia mare parte a răului produs de pandemie va fi rămas în urmă.
Răspunsul Suediei nu a fost perfect, dar a reușit să consolideze imunitatea în rândul tinerilor și a celor sănătoși – cei cu cel mai scăzut risc de complicații grave din partea COVID-19 – în timp ce aplatizează curba. Unitățile de terapie intensivă din țară nu au fost depășite, iar personalul spitalului, deși este sub tensiune, cel puțin nu a trebuit să jongleze responsabilități suplimentare de îngrijire a copiilor, deoarece îngrijirile de zi și școlile inferioare continuă să funcționeze.
Indiferent dacă au adoptat sau nu abordarea suedeză, multe alte state încearcă în prezent să imite aspecte ale acesteia.
- Atât Danemarca, cât și Finlanda au redeschis școlile pentru clasele mici.
- Germania permite redeschiderea micilor magazine.
- Italia va redeschide în curând parcurile.
- Franța are un plan care să permită redeschiderea unor întreprinderi neesențiale, inclusiv piețele pentru fermieri și micile muzee, precum și școlile și centrele de zi.
- În SUA, care au de departe cel mai mare număr absolut de decese de COVID-19 raportate, mai multe state reduc restricțiile, la îndemnul președintelui Donald Trump, care, în ciuda faptului că dă de pământ cu modelul suedez, împinge țara către ceva foarte similar.
Există motive întemeiate pentru ca țările să înceapă să-și reducă restricțiile.
Va fi nevoie de câțiva ani pentru a face corecția numărului total de decese, falimente, concedieri, sinucideri, probleme de sănătate mintală, pierderi în PIB și investiții și alte costuri imputate nu doar virusului, ci și măsurilor utilizate pentru combaterea acestuia.
Cu toate acestea, ar trebui să fie evident, însă, că costurile economice și sociale ale blocajelor sunt enorme: estimările din OCDE sugerează că fiecare lună a restricțiilor legate de pandemie va micșora economiile țărilor avansate cu două procente. Potrivit OCDE, Franța, Germania, Italia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite își vor vedea economiile micșorându-se cu peste 25% într-un an. Șomajul este în creștere până la niveluri similare celor din anii ’30, alimentând criza politică și aprofundând diviziunile sociale.
Blocările nu pot fi pur și simplu menținute până la dezvoltarea unui vaccin. Relaxarea restricțiilor va reduce presiunile economice, sociale și politice. De asemenea, poate permite populațiilor să-și construiască o imunitate care va ajunge să fie cea mai puțin rea cale de a combate COVID-19 pe termen lung. Multe detalii privitoare la această boală încă sunt slab înțelese, dar țările care sunt blocate acum ar putea foarte bine să se confrunte cu noi focare chiar mai grave pe parcurs. Dacă aceste state ar urma calea suedeză pentru imunizarea de grup, costul total al pandemiei probabil ar scădea și totul se va termina mai devreme.
Abordarea Suediei în cazul COVID-19 reflectă cultura aparte a țării și este posibil ca aspecte ale acesteia să nu fie ușor de reprodus în altă parte. Încrederea în recomandările oficiale și responsabilitatea individuală, în special, nu pot călători prea departe dincolo de Scandinavia. Suedia este o țară specială, caracterizată de niveluri ridicate de încredere – nu doar între oameni, ci între oameni și instituțiile guvernamentale. Suedezii erau deja pregătiți să ia în serios recomandările într-un mod în care cetățenii altor națiuni nu pot fi.
Suedezii sunt, de asemenea, în general mai sănătoși decât cetățenii multor altor țări. Din acest motiv, în alte părți ale lumii ar putea fi necesare precauții suplimentare pentru a proteja persoanele cu o sănătate precară.
Apoi, țările care își vor ridica restricțiile ar trebui să învețe și din pașii greșiți făcuți de Sudeia, în special cpasîn azilurile de bătrâni și comunitățile de imigranții: măștile și alte echipamente de protecție ar trebui să fie disponibile imediat în aziluri și ar trebui pus mai mult accent pe protejarea lucrătorilor din sectorul serviciilor. Însă, accentul trebuie să fie pus pe sprijinirea persoanelor cu risc în a fi ferite de expunerea la coronavirus, nu pe blocarea întregii societăți.
Pe măsură ce oamenii de știință află mai multe despre virus și autoritățile dezvoltă modalități noi și mai bune în lupta cu contagiunea, justificarea blocărilor generale va deveni din ce în ce mai slabă. Chiar și în locuri precum Statele Unite și Regatul Unit, unde categoria persoanelor cu risc este mult mai mare, costul protejării acestora este mult mai mic decât obligarea tuturor să rămână acasă. Gestionarea drumului spre imunizarea colectivă presupune cu precădere protejarea celor vulnerabili. Suedia a aflat că asta e calea grea, iar acum situația este sub control.
Deoarece crește intoleranța la blocajele naționale, iar țările își dau seama că gestionarea, nu învingerea pandemiei este singura opțiune realistă, tot mai multe state vor începe să se deschidă.
Distanțarea socială inteligentă pentru a împiedica prăbușirea sistemelor de îngrijire a sănătății, terapii îmbunătățite pentru persoanele afectate și o protecție mai bună pentru grupurile cu risc pot contribui la reducerea costurilor umane.
Una peste alta, imunitatea astfel dobândită poate fi singura apărare viabilă împotriva bolii, atât timp cât grupurile vulnerabile sunt protejate pe parcurs.
Indiferent de nota pe care ar merita-o Suedia pentru gestionarea pandemiei, celelalte națiuni încep să observe că a luat-o înaintea curbei.
