Interesul intens al președintelui american Donald Trump pentru minereurile din Ucraina a părut să vină din senin, scrie NY Times. El și-a trimis secretarul Trezoreriei la Kiev luna aceasta pentru a negocia cu liderul ucrainean, apoi a început să crească presiunea în mod public, determinându-i pe criticii săi să vadă în asta tehnica de extorcare a unui mafiot.
„Vreau siguranța pământurilor rare”, a spus el.
Însă aceste metale rare au fost în atenția lui Trump cel puțin din 2017, când a semnat un ordin executiv în timpul primului său mandat. De asemenea, acestea i-au atras atenția și fostului șef de stat Joe Biden.
Iar comentariile recente ale lui Trump despre activele Ucrainei sunt o prelungire a altor declarații despre preluarea exploatațiilor minerale ale unei țări.
Trump a vorbit despre achiziționarea de minerale în Groenlanda și Canada. Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a declarat unui grup de lideri de afaceri că accentul pus de Trump pe minereurile din Canada înseamnă că amenințările sale de a anexa țara sunt „reale”.
Preluarea bogățiilor minerale din străinătate a devenit un obiectiv central al politicii externe a lui Trump și un impuls pentru cele mai imperialiste remarci ale sale de la preluarea mandatului. Instinctele sale amintesc de imperiile apuse, când extracția resurselor îi motiva pe conducători să-și extindă teritoriul.
Marți, după aproape două săptămâni de discuții dificile, oficialii ucraineni și americani au declarat că au ajuns la un acord legat de un cadru pentru împărțirea veniturilor din metalele rare ale Ucrainei.
Importanța strategică a metalelor rare
Metalele rare sunt esențiale în tehnologiile energetice și prezintă un risc ridicat de întrerupere a lanțului de aprovizionare, potrivit Departamentului pentru Energie al SUA. Acestea se găsesc în întreaga lume – inclusiv în Chile și Argentina, pe platoul tibetan controlat de China și în Republica Democrată Congo – și fac parte integrantă din tehnologiile comune (baterii pentru mașini electrice) și din cele specializate (sisteme de rachete). În 2022, U.S. Geological Survey a publicat o listă cu 50 de metale rare, care variază de la aluminiu la zirconiu.
Din cauza concurenței cu China, căutarea de metale rare a devenit importantă pentru Statele Unite în ultimul deceniu.
Joe Biden, aflat în ultima călătorie în străinătate a președinției sale, a vizitat o cale ferată construită cu sprijin american în Angola, care ar ajuta la transportul metalelor rare din Africa Centrală către coastă pentru export.
Oficialii Departamentului de Stat din administrația sa au înființat anterior un grup, cu națiuni aliate, pentru a discuta despre crearea sau consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu metale rare în afara Chinei. Aceștia au creat și-un forum asociat, astfel încât țările bogate în minerale să poată discuta cu potențialele țări cliente și cu companiile străine despre dezvoltarea minelor și a uzinelor de prelucrare.
Ucraina, Groenlanda și Canada au făcut parte din acest forum. De fapt, Ucraina și Statele Unite au fost aproape de semnarea unui acord în toamna anului trecut, prin care Ucraina ar fi promis să informeze Statele Unite despre potențialele proiecte, permițând companiilor americane sau celor din țările aliate să aibă suficient timp la dispoziție pentru a licita contractele. De asemenea, Departamentul de Stat ar fi oferit Ucrainei asistență tehnică în ceea ce privește cartografierea și redactarea reglementărilor.
„Plan de victorie”
Nu aceasta a fost și abordarea lui Trump.
„Trump și consilierii săi vorbesc într-un mod care nu este necesar”, a declarat Jose W. Fernandez, care a fost unul autorii inițiativelor Departamentului de Stat privind metalele rare în administrația Biden. „Acestea sunt țări care doresc investiții. Dar doresc parteneriate. Ele nu caută o relație colonială”.
El a adăugat că aceste țări au fost atrase de partenerii financiari și comerciali americani deoarece nu le plăceau opțiunile mai coercitive, inclusiv propunerile din partea Chinei.
În septembrie anul trecut, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început să prezinte un „plan de victorie” împotriva Rusiei guvernelor aliate, precum și lui Trump, care candida la președinție. Printre altele, planul conținea și parteneriate pentru exploatarea metalelor rare.
Fernandez era programat să semneze un memorandum de înțelegere în octombrie anul trecut cu un viceprim-ministru al Ucrainei, Iulia Svîirîidenko, a declarat Departamentul de Stat într-un e-mail trimis jurnaliștilor la acea vreme. Dar la 29 octombrie, ziua programată pentru semnare, aceasta nu s-a prezentat la Washington.
Svîirîidenko trebuia să semneze acordul la o conferință privind reconstrucția Ucrainei, care a avut loc la Varșovia la 13 noiembrie, dar din nou nu s-a prezentat.
Până atunci, Trump câștigase alegerile, iar oficialii ucraineni le-au spus diplomaților americani că preferă să aștepte pentru a semna un acord cu noua administrație, spun doi foști oficiali americani și un oficial ucrainean care sunt la curent cu evenimentele.
Oficialii ucraineni au discutat deja cu unii oameni de afaceri străini, inclusiv cu Ronald S. Lauder, un moștenitor din industria cosmetică care este prieten cu Trump, despre oportunitățile de investiții în sectorul metalelor rare din Ucraina.
La începutul acestei luni, Zelenski a refuzat condițiile pe care Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, i le-a prezentat la Kiev. Propunerea prevedea ca Ucraina să ofere Statelor Unite jumătate din veniturile sale din resurse naturale, inclusiv minerale, gaze și petrol, precum și venituri din porturi și alte infrastructuri.
De asemenea, Trump a cerut inițial 500 de miliarde de dolari pentru Statele Unite. El a afirmat că America merită acești bani pentru miliardele în arme și ajutor bugetar pe care le-a acordat Ucrainei în timpul administrației Biden, chiar dacă suma reprezenta o fracțiune infimă din cheltuielile federale anuale ale SUA. Criticii au calificat atitudinea lui Trump drept rapace, colonialistă și mercantilă.
Oficialii americani au temperat unele dintre cerințe, continuând în același timp să facă presiuni asupra lui Svîirîidenko și a altor negociatori ucraineni pentru a semna un acord. Actualul proiect de cadru conține o referire vagă la garanțiile de securitate oferite Ucrainei, despre care Zelenski a afirmat că sunt esențiale pentru a împiedica Rusia să încerce o nouă invazie după orice viitoare încetare a focului. Trump a declarat miercuri că nu intenționează să ofere „foarte multe” garanții.
„Multe țări își consideră resursele naturale ca fiind esențiale pentru suveranitatea națională și potențialul de dezvoltare economică”, a declarat Abigail Hunter, director executiv al Centrului pentru Strategia Mineralelor Critice din cadrul SAFE, un grup de cercetare în domeniul securității energetice. „Acest lucru face ca negocierile privind metalele rare să fie extrem de sensibile, guvernele ferindu-se de controlul sau exploatarea străină”.
De ani de zile, China încearcă să dezvolte o poziție dominantă la nivel mondial în ceea ce privește extragerea și prelucrarea mineralelor esențiale. În același timp, Statele Unite au fost nevoite să importe cantități substanțiale de metale rare pentru uz comercial și militar.
De la minerale la arme
Un raport publicat luna aceasta de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a arătat că Statele Unite importă între 50 și 100 % în cazul a 41 dintre cele 50 de metale esențiale enumerate de U.S. Geological Survey. China este principalul producător în cazul a 29 dintre aceste metale rare.
Iar „China și-a arătat în mod repetat dorința de-a transforma aceste minerale în arme”, se arată în raport, inclusiv prin impunerea de controale și interdicții la export în ultimii doi ani pentru o serie de minerale brute. În plus, se spune în raport, China rafinează în prezent între 40 și 90 % din oferta mondială de elemente ale pământurilor rare, grafit, litiu, cobalt și cupru.
Ordinul executiv semnat de Trump în 2017 era menit să „asigure aprovizionarea sigură și fiabilă” cu minerale esențiale.
Unii lideri străini au încercat să folosească acest unghi. Ashraf Ghani, pe atunci președinte al Afganistanului, a promovat bogățiile minerale ale țării sale în fața lui Trump, astfel încât președintele american să mențină trupele americane în țară, în timp ce guvernul lupta împotriva insurgenței talibane. Dar n-a avut succes.
Mineralele au rămas însă în atenția lui Trump.
În septembrie 2020, acesta a semnat un ordin executiv prin care solicita agențiilor să abordeze problema „dependenței nejustificate” a țării de „adversarii străini” pentru minerale esențiale, și anume China.
Întreruperile din lanțurile globale de aprovizionare în timpul pandemiei de coronavirus au sporit îngrijorarea guvernului SUA. La începutul anului 2021, Biden a emis un ordin executiv care, printre altele, îi cerea secretarului apărării să identifice riscurile pentru fluxul de minerale esențiale din străinătate.
Anul următor, Fernandez, pe atunci oficial economic de top în cadrul Departamentului de Stat, a supravegheat crearea de către agenție a Parteneriatului pentru Securitatea Mineralelor, un grup de 15 națiuni care doresc să extindă lanțurile globale de aprovizionare cu minerale esențiale. Casa Albă a lui Trump și guvernul indian au menționat acest grup într-o declarație comună când dTrump s-a întâlnit luna aceasta cu Narendra Modi, prim-ministrul Indiei, afirmând că națiunile lor, ambele membre ale grupului, ar putea colabora în domeniul mineralelor esențiale.
Anul trecut, Departamentul de Stat a creat un forum înfrățit cu 15 națiuni producătoare, inclusiv Ucraina și Groenlanda, care caută investitori pentru a contribui la dezvoltarea industriilor lor.
„Concluzia este că Ucraina urmărește investițiile de multă vreme”, a declarat Fernandez.
La fel și Groenlanda.
Forumul a organizat o reuniune în noiembrie la Nuuk, în Groenlanda, unde companiile au prezentat șapte proiecte din țară în fața a aproximativ 100 de potențiali investitori.
În primul său mandat, Trump a devenit obsedat de ideea de a cumpăra Groenlanda după ce a fost îndemnat de Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice.
Un alt aliat de afaceri al lui Trump, Howard Lutnick, secretarul pentru comerț al președintelui, are legături cu un proiect minier din Groenlanda, prin intermediul unei investiții făcute de firma sa, Cantor Fitzgerald, într-o companie cu sediul în New York numită Critical Metals Corp. conform documentelor de securitate analizate de The New York Times.
Unii consilieri de top ai lui Trump au analizat dilema strategică care implică China și mineralele esențiale chiar înainte de începutul acestei administrații.
În iulie anul trecut, Marco Rubio, pe atunci senator reprezentând Florida, a co-sponsorizat un proiect de lege pentru a aborda această problemă. După ce a devenit secretar de stat luna trecută, el a scris într-o telegramă că „dominația energetică” va fi o prioritate. Este puțin probabil ca Rubio și alți oficiali Trump să vorbească despre utilizarea mineralelor pentru a contribui la soluționarea crizei climatice sau la accelerarea tranziției către o energie curată, ceea ce au făcut consilierii lui Biden.
Într-o vizită în Republica Dominicană în această lună, Rubio a vorbit despre potențialul pământurilor rare ale țării de-a fi utilizate pentru sisteme de arme și alte tehnologii avansate.
„A avea un aliat cu acces la aceste elemente în emisferă este foarte bine”, a spus el. „Vrem să ajutăm la dezvoltarea acestei bogății a Republicii Dominicane”.
Implicațiile politice și geopolitice ale săltării lui Călin Georgescu
