Cum poate fi intensificat parteneriatul energetic dintre România, Austria și Ucraina

Sursa: Pexels

România parcurge o transformare fundamentală a sectorului său energetic, susținută de investiții considerabile în numeroase tehnologii. Sunt în dezvoltare peste 10.000 MW de noi capacități solare și eoliene, iar în 2027 începe extracția de gaze din proiectul offshore Neptun Deep, ceea ce va obliga luarea unor decizii strategice privind modul în care este configurată suveranitatea energetică în Europa Centrală, relevă o analiză realizată de dr. Cornelius Granig, directorul Institutului România.

Studiul, intitulat Securitate energetică și suveranitate: România, Austria și Ucraina. Modelarea noii arhitecturi energetice a Europei, mai subliniază că „renunțarea la gazul rusesc și dorința de a evita importurile costisitoare de GNL constituie argumente convingătoare pentru dirijarea gazului de la Neptun Deep spre vest, către Austria și către piața europeană extinsă”.

Însă atrage atenția că „veriga lipsă dintre Ungaria și Austria este de departe cel mai critic blocaj de infrastructură pentru ca gazul românesc să poată ajunge în Europa Centrală”. Pe coridorul de aproximativ 300 km de la Szeged la Baumgarten, „capacitatea existentă a rețelei maghiare nu este suficientă pentru exporturi românești de volum mare către vest, iar extinderile de infrastructură necesare nu au fost realizate”.

Pe fond, analiza dr. Granig formulează cinci recomandări:

  1. Finalizarea accelerată a conductei BRUA către Austria
  2. Construirea unui parteneriat energetic strategic între România și Austria
  3. Poziționarea Austriei ca centru energetic al Europei Centrale
  4. Accelerarea integrării rețelei electrice (Vest → Est)
  5. Integrarea Ucrainei ca nivel strategic de stocare și tampon

Studiul citat oferă și o analiză comparativă a costurilor energiei în România, Austria și Ucraina. Situația energiei electrice și a gazului pentru populație pun câteva probleme de interes:

  • „Prețurile la energia electrică pentru gospodării prezintă o divergență izbitoare între cele trei țări – mult mai pronunțată decât diferența la prețurile motorinei. Energia electrică din Ucraina rămâne puternic subvenționată de stat și se numără, în ciuda războiului în curs, printre cele mai ieftine din Europa. România, care mult timp a înregistrat prețuri sub media UE, a avut în a doua jumătate a anului 2025 cea mai mare
    creștere a prețurilor la energia electrică pentru gospodării din UE (+58,6 % față de anul precedent), după expirarea schemei de plafonare a prețurilor și de subvenționare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor peste media UE. Austria, care cu +34,3 % a înregistrat a doua cea mai mare creștere, plătește în continuare unele dintre cele mai ridicate prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa Centrală, determinate de costuri ridicate de rețea, taxe și impozite. Întrucât diferența de preț dintre România și Austria s-a redus acum semnificativ, cooperarea electrică transfrontalieră analizată în acest raport se bazează tot mai mult pe securitatea aprovizionării și pe integrarea rețelei, mai degrabă decât pe simplul arbitraj de preț”.
  • Spre deosebire de energia electrică, la prețurile gazelor pentru gospodării se observă exact imaginea inversă: aici, România este una dintre cele mai ieftine locații din întreaga UE. Ca cel mai mare producător onshore de gaze al Uniunii, România dispune de un avantaj structural de cost considerabil și a avut în semestrul 2 al anului 2025, cu aproximativ 0,057 €/kWh, al treilea cel mai scăzut preț la gaze pentru gospodării din UE – mai puțin de jumătate din media UE de 0,123 €/kWh. Austria se situează cu aproximativ 0,10 €/kWh sub media UE, dar cu mult peste nivelul românesc, ceea ce reflectă dependența aproape totală de importuri, precum și tarife de rețea, taxe și impozite mai ridicate. Prețul la gaze al Ucrainei rămâne puternic subvenționat prin tarife de război reglementate de stat și se numără printre cele mai scăzute din Europa. Avantajul marcant al prețului la gaze al României față de Austria consolidează logica – analizată în acest raport – a unei aprovizionări cu gaze orientate spre vest după 2027”.

Studiul integral poate fi consultat AICI

Un an extraordinar pentru diviziile secrete de tranzacționare ale marilor companii petroliere