Cum pot aduce noi boli daunele făcute mediului înconjurător

Sursa: Pixabay

Populațiile de animale sălbatice monitorizate de Worldwide Fund for Nature s-au redus în medie de 68% în ultimii 50 de ani, potrivit The Economist.

<< În mare parte sunt de vină defrișările, agricultura intensivă și schimbarea utilizării terenurilor. Dar natura se poate recupera, cu condiția să i se ofere o șansă. COP15, un summit al ONU privind biodiversitatea, care a avut loc săptămâna trecută, a încercat să facă exact acest lucru. Peste 100 de țări au recunoscut necesitatea inversării declinului speciilor până în 2030 și au recunoscut consecințele practicilor nocive de mediu și ale schimbărilor climatice asupra biodiversității. Aceste eforturi sunt demult întârziate – și nu doar de dragul faunei sălbatice. Aceleași acțiuni care amenință ecosistemele pun în pericol și sănătatea umană.

Dovezi în creștere indică o legătură între practicile de mediu distructive și bolile emergente. Cum exact una duce la cealaltă, nu este încă pe deplin înțeles, după cum arată bătălia  pentru stabilirea originii Covid-19 (dacă virusul s-a scurs dintr-un laborator sau dacă s-a „revărsat” de la lilieci la oameni, printr-o specie intermediară). De ce schimbările ecosistemelor sunt legate de răspândirea bolilor și ce crește riscul izbucnirii unor focare?

Din mai mult de 330 de boli apărute între 1940 și 2004, aproape două treimi au fost zoonotice, ceea ce înseamnă că au fost transmise de la animale la oameni, la fel ca, de exemplu, HIV/SIDA și, probabil, Covid-19. Dintre acestea, peste 70% provin de la animalele sălbatice, nu de la cele domestice. Și, deși mulți factori sunt implicați în transmiterea bolilor, inclusiv creșterea populației, migrația și schimbările climatice, oamenii de știință își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția asupra modului în care modificarea terenului interferează cu călătoria unui agent patogen de la animale la oameni. Un studiu publicat în martie anul acesta de către cercetătorii de la Universitatea Montpellier și Universitatea Aix-Marseille a constatat o legătură între schimbările acoperirii forestiere globale între 1990 și 2016 și o creștere a epidemiilor raportate, chiar și pentru faptul că defrișările înseamnă de obicei mai mulți oameni care locuiesc în apropiere. Pe măsură ce acoperirea pădurilor s-a redus (de la 31,6% la 30,7%), aparițiile bolilor au crescut, în special în zonele tropicale, cu biodiversitate.

Un motiv probabil pentru ascensiunea agenților patogeni este acela că tăierea copacilor sporește contactul dintre oameni și animalele purtătoare de boli. Oamenii de știință au găsit o corelație între pierderea pădurilor din vestul și centrul Africii și focarele de Ebola dintre 2004 și 2014. Se crede că virusul Ebola este transmis de lilieci și primate infectate, deși nu este încă pe deplin înțeles și exact cum. Iar interacțiunile cu alte mamifere nu reprezintă singura preocupare. Tăierea copacilor poate crește, de asemenea, amenințarea pentru oameni, reprezentată de infecțiile virale transmise prin înțepăturile de țânțari, cum ar fi Zika, febra dengue și chikungunya. Cercetătorii de la Universitatea din Florida au analizat studii făcute asupra a 87 de specii de țânțari, din 12 țări. Aproximativ jumătate din specii au fost asociate cu medii defrișate. Dintre acestea, se știe că mai mult de jumătate poartă boli.

Înlocuirea pădurilor vechi cu o singură cultură, cum ar fi palmierul pentru ulei, poate duce, de asemenea, la transmiterea bolilor. Dacă habitatele prădătorilor sunt distruse și populațiile lor scad, pot spori alte creaturi, precum rozătoarele, țânțarii, liliecii și unele primate. Acestea adăpostesc agenți patogeni potențial zoonotici și tind să se grupeze în locuri în care vor fi expuse mai frecvent la oameni și la animale. Rozătoarele, de exemplu, locuiesc adesea în zonele de graniță dintre pășuni și păduri nou create. Un studiu publicat anul trecut de ecologiștii bolilor din Science a descris marginile pădurilor tropicale drept „o platformă majoră de lansare” pentru noii viruși. Fauna sălbatică se poate îndrepta și către așezările umane, în căutare de hrană. Livezile de mango, plantate în fermele de porci din Malaezia, au atras probabil lilieci care purtau nipah, un virus care i-a infectat pe crescătorii locali de porci în 1999 și care încă izbucnește anual în Bangladesh.

În cele din urmă, este nevoie de mai multă muncă pentru a înțelege modul în care interacțiunile oamenilor cu natura răspândesc boala. Dar apariția de noi agenți patogeni, cum ar fi virusul care provoacă boala Covid-19, oferă o nouă importanță demersurilor de conservare a biodiversității planetei. >>

Greșelile de gândire economică care au dus la criza lanțurilor de aprovizionare. Ce înseamnă „regula celor patru”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here