Cum s-a majorat deficitul de cinci ori în trei ani fără să se construiască nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la circa 27 miliarde lei (-2,62% din PIB-ul estimat), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, scrie cursdeguvernare.ro.

Important: acest fapt se petrece pe fondul creșterii veniturilor la buget cu 11,6% la o creștere economică de 4,1%.

Evoluția rezultatelor bugetului înainte de ultimul trimestru al anului din 2016 încoace este elocventă:

Am adăugat rezultatele din execuție la finele fiecărui an și pe ultimul trimestru pentru a vedea că șansele de încadrare în deficitul-limită de -3% din PIB sunt practic nule ( reamintim că legea bugetului prevedea un deficit de -2,76% din PIB, pentru a cărui atingere ar trebui să avem o execuție aproape perfect echilibrată în ultimul sfert al anului, ceea ce e, practic, imposibil).

Cum s-a ajuns aici după ce în 2015 reușisem o ( senzațională) ajustare a finanțelor publice, cu un rezultat bugetar confirmat recent de Eurostat a fi fost de doar -0,6% din PIB ? Dacă facem apel la datele la 9 luni din urmă pentru a învăța ceva pentru viitor, cel mai util ar fi să vedem ce am făcut după „ne-am văzut sacii în căruță” cu echilibrele macroeconomice:

Câteva procente acum, câteva procente în plus la anul și tot așa (că doar ne-am învățat să creștem sistematic cheltuielile peste venituri), iar efectul cumulat se vede în discrepanța de ritm pe patru ani, 35% la venituri față de 57% la cheltuieli. Dacă nu vi se pare mult, atunci uitați-vă la majorarea procentajului de deficit raportat la PIB, unde nu este nicio greșeală, minusul la 9 luni din bugetul public s-a majorat de peste cinci ori din 2016 până în 2019.

Revenind la primele 9 luni din anul 2019, problema nu este localizată nicicum la rata de creştere a veniturilor bugetare (+11,6%, mult peste avansul de 4,1% al PIB). Explicația expandării aventuroase a deficitului rezidă în majorarea (din nou exagerată) cu 15,3% a cheltuielilor. Dacă am fi convenit în 2016 să cheltuim în plus an de an doar ce strângem efectiv la buget, în cazul de față circa 63 de miliarde de lei în loc de 86 miliarde lei, șase șeptimi din deficitul actual de 27 miliarde de lei nu ar fi existat.

Lista de minusuri la rezultatele bugetare

Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat de -2,41% din PIB, după ce încasările din TVA au crescut ușor peste media generală ( 11,9% față de 11,6%) iar cele din accize au fost cu 8,8% peste aceeași perioadă a anului precedent. La impozitul pe profit figurează o creștere de 14,5% iar la contribuțiile de asigurări una și mai mare, de 15,3%, dar în dreptul impozitului pe salarii și venit avem doar un bizar +3,4%, având în vedere că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat s-a făcut de la 1 ianuarie 2018.

De remarcat în structura bugetului general consolidat deficitele semnificative la care au ajuns segmentele de asigurări sociale (a se citi pensii) și sănătate, care însumate au ajuns la șase miliarde de lei.

Totodată, bugetele locale și bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate figurează pe sold cu un plus de circa 3 miliarde lei, în pofida problemelor cu care se confruntă edilii locali – ceea ce înseamnă că excedentul din local mai atenuează minusul drastic din general.

Și plusurile: cele bune și cele rele

Pe partea de cheltuieli, se poate observa cum cheltuielile de personal au ajuns deja la 7,4% din PIB, ceea ce le trimite spre pragul de zece procente pentru finalul anului în curs.

Mai important, însă, creșterea dată de salariile plătite în sectorul bugetar (+20,2%) a fost semnificativ peste media generală de +15,3%, în timp ce pe partea de asistență socială, în pofida creșterilor punctului de pensie de la 1 ianuarie și de la 1 septembrie, avansul (+11,1%) a fost, aproximativ simetric, sub aceeași medie.

De remarcat avansurile consistente pe cele trei segmente de investiții, unde cheltuielile de capital (+30,5%) au fost urmate salutar de majorarea cu 22,6% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă. Unde ar fi fost loc, totuși, de o implicare bugetară și mai mare pentru absorbția sporită a fondurilor europene.

În fine, fapt notabil, plăţile de dobânzi după primele nouă luni ale anului au rămas la același nivel ca în aceeași perioadă a anului trecut. Asta în pofida creșterii datoriei publice cu circa nouă miliarde de euro față de finalul anului precedent, dintre care aproximativ șase miliarde de euro pe termen mediu și lung.

Sursa: cursdeguvernare.ro. Autor: Marin Pană

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea