Cum să împiedici transformarea crizei energetice din Europa într-o criză economică. Lupta cu prețurile nu ajută prea mult

Sursa: Pixabay

<< Prețurile la energie se apropie de ireal, pe măsură ce fac ravagii pe piețele din Europa perturbările legate de gazul rusesc, energia nucleară franceză și la electricitatea hidro norvegiană. Prețurile de referință ale gazelor naturale au crescut săptămâna trecută cu 30%. În vara trecută, contractele franceze și germane pentru energie electrică au fost tranzacționate la aproximativ 100 EUR (118 USD) pe megawat oră. Recent, au depășit 1.000 de euro. Prețurile au scăzut de atunci, dar gazul încă se tranzacționează la echivalentul a aproximativ 400 de dolari pentru un baril de petrol. Șeful Shell a avertizat că criza va dura mai mult de o iarnă >>, notează The Economist

<< Durerea va fi brutală și se va răspândi pe măsură ce contractele energetice existente ale gospodăriilor și firmelor expiră și se vor încheia altele noi. Acest lucru va spori presiunea asupra economiei, în derulare pe măsură ce Banca Centrală Europeană crește ratele dobânzilor pentru a combate inflația. Mulți economiști prevăd pentru următoarele luni o recesiune, iar moneda unică cochetează cu cel mai scăzut nivel față de dolar, din ultimele două decenii. Perspectiva tulburărilor și disputelor între statele membre se profilează.

Până acum, răspunsul Comisiei Europene nu a fost suficient de ambițios. Cea mai recentă idee a acesteia este o limitare a prețului gazului utilizat pentru generarea energiei electrice, care va fi discutată la un summit al miniștrilor, din 9 septembrie. Comisia poate încerca, de asemenea, să revizuiască piața de energie electrică, astfel încât prețurile spot să nu mai fie stabilite de costurile producătorului marginal, care este adesea alimentat de gaz.

Plafonarea prețurilor sună bine, dar ar putea fi contraproductivă. Asta, întrucât plafoanele nu vor reduce cererea de energie limitată. Potrivit unui studiu, un plafon implementat în Spania a dus la o creștere cu 42% a producției pe bază de gaz, din iunie. O politică la nivelul UE nu ar face decât să crească și mai mult cererea de gaze, crescând șansele de raționalizare, în timpul iernii. Este adevărat că, în special, configurația actuală permite unor firme din sectorul energiei regenerabile, care produc la un cost marginal aproape de zero, să obțină profituri. Dacă prețurile la gaze ar rămâne ridicate câțiva ani, astfel de avantaje ar putea fi descrise drept chirii nejustificate. Dar același semnal de preț asigură că, în primul rând, centralele pe gaz generează energie atunci când vântul nu bate și stimulează mai multe investiții în surse regenerabile.

În loc să improvizeze, guvernele ar trebui să se concentreze pe două sarcini mai importante. Prima este de a permite mecanismului pieței să reducă cererea, sprijinind în același timp persoanele cele mai vulnerabile. Vor fi necesare ajutoare mari, dar asistența direcționată poate limita factura: conform FMI, politicile care oferă reduceri și transferuri de numerar celor mai săraci 40% dintre oameni ar fi mai ieftine decât mixul de politici de astăzi, care include în mare parte reduceri de taxe pe combustibil sau plafoane ale prețurilor cu amănuntul.

A doua prioritate este creșterea ofertei, ceva care nu ține doar de Vladimir Putin. Pot fi cultivate și alte surse de gaze naturale: acesta este unul dintre motivele pentru care președintele Franței, Emmanuel Macron, tocmai a vizitat Algeria. În Europa, țările pot ajuta la atenuarea blocajelor, cum ar fi interconexiunile transfrontaliere inadecvate de gaze. Astăzi, investițiile insuficiente și diferențele de standarde împiedică fluxul din Spania și Franța către Germania și Europa de Est. Uniunea Europeană trebuie să se asigure că, în cazul raționalizării, există un acord la nivelul întregului continent privitor la care utilizatori sunt opriți mai întâi: fără aceasta, pericolul este ca țările să-și strângă provizii.

Toate vor costa bani. Până acum, Grecia, Italia și Spania, printre cei mai îndatorați membri ai zonei euro, și-au cheltuit 2-4% din PIB-ul lor pe ajutoare fiscale pentru a amortiza șocul energetic. Din fericire, UE are „putere de foc” pentru a ajuta. Fondul său de recuperare după pandemie, de 807 de miliarde de euro, este distribuit sub formă de împrumuturi și granturi. Cu toate acestea, până acum, a fost plătit mai puțin de 15% din sumă. Plățile pentru proiectele energetice ar putea fi accelerate, iar comisia ar putea oferi împrumuturi ieftine pentru a ajuta la finanțarea sprijinului fiscal vizat. UE s-a unit pentru a aborda consecințele economice ale blocajelor din cauza pandemiei. Nu vă faceți iluzii: criza energetică necesită un răspuns la fel de îndrăzneț. >>

Statele americane, ca niște vase Petri de polarizare. Doar reforma le mai poate ajuta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here