Procurorii germani strâng mărturii, documente și înregistrări video privind crimele de război comise în Siria, iar dovezile împotriva regimului Assad, notează Der Spiegel, sunt copleșitoare.
<<< Colegii lui Salim Namour, de la spitalul subteran din Ghouta de Est, îl vedeau ca pe un stâlp de rezistență. De altfel, medicul veteran chiar așa își spunea: Sakhr, adică bolovanul. Însă pe 21 august 2013, până și Namour și-a atins limitele. „A fost ca Ziua Judecății”, își amintește doctorul.
În cursul nopții, peste suburbiile controlate de rebeli lângă Damasc, a plouat cu rachete Volcano și M14, lovind clădiri rezidențiale. Au fost și lovituri asupra unor moschei și la o școală primară.
Namour își amintește că a aflat prin radio că toți medicii trebuie să meargă imediat la spital. La sosire, a văzut răniți peste tot, mulți fără semne de răni externe. Oamenii se chinuiau să respire și aveau convulsii. Saliva le ieșea din gură. „Muribunzii, moartea – a fost oribil”, spune Namour. Totul părea să indice un atac cu gaze otrăvitoare.
În interiorul peșterii, așa cum și-au botezat medicii spitalul subteran, au rupt hainele de pe răniți și i-au clătit în apă. Le-au administrat injecții cu atropină, ca antidot, și i-au pus pe oxigen. Namour și colegii săi au luptat pentru a salva vieți până a doua zi, la prânz. Dar, în multe cazuri, au pierdut bătălia.
Peste 1.000 de bărbați, femei și copii au murit în urma atacului cu arme chimice din urmă cu șapte ani. Experții din cadrul Organizației Națiunilor Unite au stabilit, în cele din urmă, că a fost utilizat sarinul, un agent de război chimic interzis la nivel internațional. Namour le-a furnizat inspectorilor mostre de sânge, haine și păr de la pacienții săi. Medicul locuiește acum în exil, în Europa, locul exact nefiind permis să fie făcut public.
Atacul cu gaz sarin, din Ghouta, a fost cea mai mortală utilizare a armelor chimice, din timpul războiului civil sirian. Vestul îl implorase pe dictatorul Bashar al-Assad să nu folosească agenți chimici, iar în 2012 președintele american, Barack Obama, chiar declarase chiar că utilizarea armelor chimice era o „linie roșie” care nu putea fi încălcată.
În cele din urmă, însă, nu a existat niciun răspuns. Până în prezent, nimeni nu a trebuit să răspundă pentru crimă. Nici pentru zecile de cazuri suplimentare în care se crede că regimul Assad a folosit gaze otrăvitoare împotriva propriei populații.
Un grup de activiști sirieni pentru drepturile omului și experți europeni în drept penal internațional încearcă să schimbe acest lucru. Timp de câțiva ani, grupul a făcut cercetări și a compilat peste 1.000 de pagini de dovezi referitoare la atacul cu gaz sarin din Ghouta, din august 2013, ca și la un alt atac în care s-a folosit același agent neurotoxic, în Khan Sheikoun, în aprilie 2017.
În octombrie, au depus o plângere penală la Procurorul General Federal din Germania. „Îl chemăm pe procuror să-i investigheze pe autorii acestor crime oribile”, spune expertul în drept internațional penal din Londra, Steve Kostas, de la Open Society Justice Initiative, care a depus plângerea penală. Organizația pentru drepturile omului, Syrian Archive din Berlin, și Centrul sirian pentru mass-media și libertatea de exprimare, din Paris sunt, de asemenea, implicate.
Dovezi copleșitoare
Germania nu a fost aleasă întâmplător ca țară în care să fie depusă plângerea. În ultimii ani, Germania a dovedit că este dispusă să judece crimele de război și crimele împotriva umanității – indiferent de locul în care sunt comise. Făptuitorii din Rwanda, proprietarii de sclavi ai miliției teroriste Stat Islamic și torționari din Siria au fost deja aduși în fața justiției de către biroul procurorului federal.
De asemenea, anchetatorii nu s-au sfiit să meargă după ofițeri de rang înalt din aparatul lui Assad. În 2018, procurorul șef federal german, Peter Frank, a emis un mandat de arestare pentru Jamil Hassan, între timp retras din funcția de șef al serviciului de informații al Forțelor Aeriene din Siria, deși nu este clar dacă generalul sirian încă mai este în viață.
În cadrul unui proiect jurnalistic comun, alături de radiodifuzorul internațional german, Deutsche Welle, DER SPIEGEL a reușit să parcurgă documentația extinsă, filmările și să discute cu martorii și supraviețuitorii atacului cu gaze din Ghouta. Dovezile împotriva regimului Assad sunt copleșitoare.
Organizațiile neguvernamentale implicate în caz acuză 10 persoane din aparatul de putere sirian de responsabilitate pentru atacul sarin din 2013. Din acest grup fac parte personalități militare precum generalul de brigadă Ghassan Abbas, în vârstă de 60 de ani, care la acea vreme conducea Biroul 450 de la Centrul de Studii și Cercetări Științifice.
Agențiile de informații cred că programul sirian de arme chimice se ascunde în spatele acelui nume inofensiv. Abbas ar fi supravegheat încărcarea rachetelor cu arme chimice înainte de atacul asupra Ghouta, iar Uniunea Europeană îl consideră, de asemenea, ca fiind unul dintre organizatorii atacului.
ONG-urile consideră a fi o certitudine faptul că responsabilitatea pentru infracțiuni se extinde până la președinte și la cercul său imediat. De asemenea, au reușit să găsească un ofițer sirian care s-ar fi dezis de regim. Ofițerul susține că fratele mai mic al lui Assad, Maher, a dat ordinul atacului cu arme chimice. Afirmația sa nu a putut fi confirmată independent, iar numele dezertorului a fost păstrat secret. Cu toate acestea, acum șapte ani DER SPIEGEL a obținut dovezi de la un lucrător al Organizației Națiunilor Unite despre posibila implicare a lui Maher în masacru. Regimul a negat orice vinovăție.
În zilele următoare, ONG-urile intenționează să aducă în fața procurorilor federali din Germania dovezi suplimentare referitoare la atacurile cu gaz sarin din 2013 și 2017.
Hadi al-Khatib adună în prezent dovezile. Specialistul IT stă la parterul unei clădiri gri, situată lângă o autostradă din Berlin. Organizația Syrian Archive, pe care a fondat-o, își are birourile acolo, iar pereții sunt căptușiți cu fotografii cu muniții cu dispersie, folosite de armata lui Assad.
Khatib, care din 2011 locuiește în Germania, a construit în ultimii ani un fel de memorie digitală a atrocităților de război. El a reușit să colecteze peste 3,5 milioane de videoclipuri din Siria, de pe internet, și apoi le-a stocat pe serverele sale înainte ca acestea să poată fi șterse. Videoclipurile provin de pe YouTube, Twitter și Facebook sau au fost trimise spre arhivare de către activiștii din Siria.
Khatib și colegii săi încearcă să verifice înregistrările, analizând geodatele ascunse în fișiere și comparându-le cu imaginile din satelit.
Dacă există fragmente de proiectil în imagini, ei verifică dacă regimul folosește acest tip de muniție, pentru a determina posibila responsabilitate pentru atac. În Ghouta, au fost lansate rachete despre care se știe că sunt folosite de armata lui Assad.
Pentru atacul cu arme chimice din 2013, organizația Syrian Archive spune că a colectat 349 de videoclipuri verificate, pe care Khatib și colegii săi vor acum să le prezinte procurorului șef federal. Sunt imagini îngrozitoare, cu oameni în convulsivi și crampe, cu oameni care spală răniții cu apă, pentru a-i descontamina, cu copiilor gâfâind și aparent pe moarte.
„Cea mai dificilă parte”, spune Khatib, este că „continuă să se întâmple și oamenii care sunt responsabili pentru aceste infracțiuni sunt încă liberi”.
Masacre, tortură, viol
Anchetatorii de la Parchetul Federal iau plângerea în serios, dar până acum nu au lansat nicio procedură penală împotriva suspecților. În schimb, aceștia transferă dovezile într-o procedură de investigație structurală care se desfășoară din 2011 în cadrul departamentului de drept penal internațional al autorității.
Procurorii colectează sistematic dovezi ale crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității, comise de regimul sirian. În proceduri paralele, ei colectează și dovezi ale atrocităților comise de rebeli și luptători ai Statului Islamic.
Dosarele conțin acum zeci de mii de pagini care documentează masacrele, tortura, violurile și genocidul prin care a trecut populația Yazidi, sub conducerea organizației Stat Islamic. Procurorii federali au compilat, de asemenea, o serie de rapoarte din partea organizațiilor internaționale cu privire la presupuse atacuri cu arme chimice în Siria și au interogat numeroși martori.
Procedurile au fost inițial stabilite pentru a aduna probe care să fie ulterior supuse examinării de către instanțele internaționale, cum ar fi un tribunal special pentru Siria sau Curtea Penală Internațională de la Haga. Totuși, o astfel de abordare pare departe – în parte, deoarece Rusia, ca putere cu drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, se opune.
Între timp, procuratura federală și procurorul șef, Frank, au urmărit autori individuali din Germania. În Koblenz, în prezent se desfășoară primul proces mondial împotriva reprezentanților regimului Assad despre care se presupune că au fost parțial responsabili pentru tortura și uciderea sistematică a prizonierilor. Un medic de la un spital militar din Homs, care a practicat medicina și în Germania, până de curând, este în prezent reținut, sub acuzații similare.
Numărul anchetatorilor implicați a crescut de mai multe ori. Acum sunt 14 procurori federali în Karlsruhe și 28 de anchetatori la Oficiul Federal pentru Investigații Criminale (BKA) care abordează posibile infracțiuni în temeiul Codului Penal Internațional.
„Nimeni nu este la fel de activ precum germanii, în urmărirea crimelor de război în Siria”, spune membrul unei organizații internaționale care. „Dar Germania nu poate urmări în instanță toți făptașii”.
Totuși, cel puțin un lucru facilitează munca procurorilor: mulți dintre martorii atrocităților de război din Siria au reușit să evadeze și să ajungă în Europa. Este relativ ușor pentru anchetatori să îi contacteze, pentru întrebări.
De exemplu, „Furnicile ucise cu spray de gândaci”
Plângerea penală pentru atacul cu gaz sarin enumeră 17 bărbați și femei care sunt dispuși să depună mărturie. Printre ei, oameni precum Eman și Mohammed F., un cuplu căsătorit din Zamalka, East Ghouta. Locuiesc în Germania de cinci ani și au cerut să nu fie citați cu numele lor reale.
Amândoi își amintesc cum vecinii au bătut la ușă în jurul orei 02:30, în noaptea de 21 august 2013, și au strigat: „atac chimic”. Eman F. lucra ca infirmieră în acel moment și s-a repezit la spital. Și soțul ei a încercat să acorde primul ajutor. Au văzut oameni întinși pe podea „de parcă ar fi furnici ucise cu spray de gândaci”, spune Eman F.
Deodată, soțul ei Mohammed a avut o criză, își amintește asistenta. Ea spune că a încercat să-i dea antidotul, atroprină, dar a leșinat chiar ea. Se pare că o altă rachetă lovise în apropiere.
Când cei doi și-au revenit, l-au căutat pe fiul cel mare, dar au aflat că nu a supraviețuit atacului cu arme chimice.
Eman F. suferă și astăzi de pe urma efectelor pe termen lung ale intoxicației și a fost clasificată cu handicap sever. „Sper că Assad și anturajul său vor fi judecați”, spune soțul ei, Mohammed.
Totuși, președintele sirian rămâne de neatins pentru anchetatorii germani. Atâta timp cât Assad rămâne în funcție, el este imun la urmărirea penală.
Totuși, acest lucru s-ar putea schimba dacă, la un moment dat, va demisiona ori va fi răsturnat. Nu există prescriere pentru crimele de război. >>>
