O parte dintre oamenii lui Dan Voiculescu – printre care Steluța Cătăniciu, Grațiela Gavrilescu, Dan Zamfir, Oana Florea și Vlad Popescu, fiul lui Cristian Popescu Piedone se vor regăsi pe listele PSD la alegerile parlamentare, scrie ziare.com. Nu e prima dată când Voiculescu își pune oamenii pe listă. În schimbul promovării media, Liviu Dragnea i-a oferit patronului Intact, Dan Voiculescu, locuri pe lista de candidați PSD la europarlamentare.

La alegerile europarlamentare din 2019, patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a primit de la Liviu Dragnea patru locuri eligibile pentru Bruxelles pe lista social-democraților. PSD a obținut în total doar noua mandate de europarlamentar, iar eurodeputatii controlați de Dan Voiculescu (Măria Grapini, Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru și Cristian Terhes) și-au făcut loc în Parlamentul European.

Marcel Ciolacu le-ar fi spus colegilor de partid că PPUSL, partid controlat din umbră de Dan Voiculescu, va primi locuri eligibile la parlamentare, susțin surse citate de jurnaliștii Adevărul. „Iliescu, Năstase, Ponta și Dragnea nu au putut să-i spună NU lui Dan Voiculescu în ultimii 20 de ani. Nu sunt eu mai șmecher decât ei”.

Așa că o parte dintre oamenii lui Voiculescu și-au făcut loc pe lista PSD pentru alegerile parlamentare.

*Steluța Cătăniciu

Un deputat din partidul lui Voiculescu candidează pe listele PSD. Cătăniciu a fost și la PNL și ALDE. Deputata Steluța Cătăniciu, din partidul lui Dan Voiculescu, va candida pe listele PSD în județul Bihor. Steluța Cătăniciu ocupă poziția a doua pe listele pentru Camera Deputaților.

Steluța-Gustica Cătăniciu este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal. În 2016, Cătăniciu a fost din nou aleasă, de data aceasta din partea ALDE, iar pe 30 iunie 2020, a trecut la partidul lui Dan Voiculescu, PP-USL.

*Membră în comisia speciala care a modificat Legile Justiției
Cătăniciu a fost membră în comisia specială care a modificat Legile Justiției, deși, conform instanțelor de judecată, ea nu ar avea dreptul, potrivit legii, să fie în Parlament.

Steluța Cătăniciu și-a luat licența în Drept, la Universitatea Babeș Bolyai, în urmă cu 20 de ani, după ce a absolvit Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, conform biografiei postate pe site-ul Camerei Deputaților.

Jurnaliștii de la Ziar de Cluj scriu că în perioada 2005-2008 Steluța Cataniciu a reprezentat PDL în Consiliul Județean Cluj, după care a trecut la PNL, din partea căruia a fost consilier local la Cluj-Napoca până în 2012, iar ulterior deputat.

Steluța Cătăniciu a avut o decizie în instanță care îi interzicea să mai ocupe o funcție publică după ce ANI a constatat un caz de conflict de interese

Inspectorii de integritate au sesizat că, în 2009, în calitate de consilier local, avocata Steluță Cataniciu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativa, întrucât în calitate de consilier local a participat la adoptarea unei hotărâri privind o societate cu care ar fi avut raporturi juridice.

În decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a dat dreptate ANI, dar Cătăniciu a făcut recurs. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul ca nefondat, decizia fiind definitivă.

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție, precum și interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publica pe o perioada de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului”, spune legea.

În ciuda deciziei instanței, Steluța Cătăniciu a candidat la alegerile parlamentare din 2016, desi avea interdicție de a ocupa un loc în Parlamentul României, lucru confirmat chiar de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la solicitarea Ziare.com, în 2017.

Astfel, în octombrie 2016, AEP a precizat că BEJ Cluj fusese informat în legătură cu situația Steluței Cătăniciu, deputat în funcție și candidat la Camera Deputaților din partea ALDE (locul 1 pe listă).

Birourilor electorale de circumscripție le-a fost adusa la cunoștință, cu Adresa BEC nr. 149/C/BEC/SCD/2016, lista persoanelor în privință cărora s-a stabilit interdicția de a ocupa pe o perioada de 3 ani o funcție publică, în care figurează și doamna Steluța Gustica Cătăniciu„, se arata în răspunsul primit atunci la redacție.

Ziare.com a cerut o părere oficiala de la conducerea BEJ Cluj.

„Candidatura doamnei Steluța Gustica Cătăniciu a fost admisă de către Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj prin Decizia nr. 14 adoptată cu majoritate de voturi (5 voturi ‘pentru’, 2 voturi ‘împotrivă’) în ședința din data de 29. 10.2016.

Membrii biroului electoral care au votat pentru admiterea candidaturii doamnei Cătăniciu au apreciat că la data de 29 octombrie 2016 nu exista nicio interdicție, atâta timp cât pe lista întocmită de ANI, comunicată prin adresa BEC nr. 149/C/13.10.2016, este specificat faptul că interdicția de 3 ani de a mai ocupa o funcție/demnitate publică începe de la încetarea mandatului de deputat 2012-2016.

Membrii biroului electoral care au votat împotrivă au apreciat că, raportat la prevederile art.2, alin.6 din Legea 208/2015, coroborat cu art.58 alin.1 și art. 52 alin. 14 din aceeași lege, candidatura doamnei Steluța Gustica Cătăniciu nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi admisa. Atâta timp cât doamna Steluța Gustica Cătăniciu nu-și vă putea exercita mandatul, aceasta nu întrunește nici condițiile legale pentru a candida”, se arăta în răspunsul oficial primit la redacție sub semnătura președintelui BEJ Cluj, judecătorul Monica Trofin.

ANI a informat Parlamentul cu privire la faptul că Steluța Cătăniciu (alaturi de alți aleși) nu poate ocupa funcția de deputat, cerând invalidarea mandatului ei.

Comisia de validare, însă, condusă de Florin Iordache, i-a validat candidatura Steluței Cătăniciu.

Cazul Steluței Cătăniciu a apărut în 2017 și în raport MCV, în care i se cere explicit lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, să revoce mandatul respectivului deputat.

Din funcția de deputat, Steluța Cătăniciu a contribuit la modificarea legii educației sexuală, depunând un amendament prin care educația sexuală e transformată în educație sanitară, iar predarea ei se poate face doar cu acordul părinților.

Cătăniciu, singurul parlamentar care nu a votat inițiativa „Fară Penali în funcții publice”

Deputatul clujean Steluța Cătăniciu a fost singurul parlamentar prezent care s-a abținut la votul inițiativei civice „Fară penali în funcții publice”, care a avut loc în data de 14 iulie, în plenul Camerei Deputaților.

*Vlad Popescu


Primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, vicepreședinte al organizației județene PSD Suceava, s-a declarat revoltat de impunerea de la centru a lui Vlad Popescu, fiul lui Cristian Popescu Piedone, pe un loc eligibil pe listele PSD din Suceava.

Astfel, pe locul trei, considerat eligibil la Camera Deputaților, PSD l-a impus pe Vlad Popescu, liderul PPU-SL sector 5 București, fiu al controversatului Cristian Popescu Piedone.

Sunt foarte dezamăgit în primul rand de listele pe care le-am văzut în presa. Total atipic și total nestatutar pentru că în cadrul organizației județene nu s-au discutat aceste liste decât în ordinea alfabetica, în totala bătaie de joc pentru statutul și pentru membrii acestui partid”, a declarat Coman pentru News Bucovina.

El spune că nu este posibil că organizația județeană să aibă o lista de candidați care vine de la București cu niste persoane pe care, în parte, nici nu le cunoaște și că „este o premieră de la Revoluție și până acum că o lista cu parlamentari să nu le fie adusă la cunoștință membrilor de partid și să fie impusă”.

Primarul din Fălticeni a estimat că în aceasta situație PSD vă avea cel mai slab scor din istorie în județul Suceava.

Suntem ca într-o Scrisoare pierdută și va trebui să-l susținem pe Agamiță Dandanache. La Fălticeni nu-l voi susține pe Agamiță Dandanache, indiferent cum se va numi el, indiferent că e trimis de la București sau din altă parte pentru că aici, în Suceava, noi trebuie să decidem și nu Bucureștiul„, a adăugat Cătalin Coman pentru News Bucovina.

*Cine e Vlad Popescu

Vlad Popescu a devenit cunoscut după ce firma pe care o deține a încheiat mai multe contracte cu instituții subordonate Primăriei Sectorului 4 în perioada în care tatăl sau, Cristian Popescu Piedone, era primar. Vlad Popescu a fost cercetat de procurori și pentru că a plătit o chirie de 7 bani pe zi pe metrul patrat pentru un teren închiriat în parcul Lumea Copiilor, amintește publicația locală, dar dosarul a fost clasat.

Agenția Națională de Integritate (ANI) le-a cerut procurorilor să verifice un posibil conflict de interese penal în cazul lui Vlad Popescu, fiului fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Asta după ce Societatea Sport Team Kart, al carei unic asociat și administrator este Vlad Popescu, a încheiat, în 2013, un contract cu Administrația Domeniului Public al Sectorului 4, instituție din subordinea Primăriei, potrivit raportului ANI.

Contractul, încheiat pe o perioada de patru ani, prevedea că firma Sport Team Kart să plătească 21.648 de lei, în 2015, pentru 123 de zile, joi, vineri, sâmbăta și duminica, doar în perioada aprilie – octombrie.

Daca analizam prețul contractului, stabilit în comun cu ADP, rezulta o chirie 176 de lei pe zi pentru 2.234 de metri pătrați sau 0,07 lei/metru patrat/zi.

Contractul era semnat pentru 400 de metri pătrați, însă, în realitate, suprafață ocupata din parc și măsurată de inspectori era de 2.234 de metri pătrați. Terenul se afla în imediata apropiere a pistei de karturi din parcul Lumea Copiilor din Sectorul 4 din Capitala.

Pentru anul 2017, contractul prevedea o chirie de 21.472 lei pe an, iar pentru 2018 și 2019 înțelegerea era pentru 21.296 de lei.

Primarul Piedone a semnat, în calitate de primar, doua acorduri de funcționare pentru Sport Team Kart, societate unde fiul sau deține, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, calitatea de asociat unic și administrator.

După demisia din funcția de primar a lui Cristian Popescu Piedone, în urma incendiului de la Clubul Colectiv și a protestelor de strada, firma lui Vlad Popescu a cerut, pe 29 decembrie 2015, rezilierea acestui contract cu primăria. Contractul a încetat începând cu 1 ianuarie 2016.

Potrivit inspectorilor ANI, alte doua societăți care aparțin copiilor fostului primar Piedone au primit autorizații semnate de fostul edil.

Astfel, God Trust Enterprises, care are că obiect de activitate desfășurarea activităților de restaurante, a primit trei acorduri și doua autorizații de funcționare, la aceasta firma fiind acționari fiul și fiica fostului primar.

În cazul Chocoland SRL, firma care are că obiect de activitate „comerțul cu amănuntul al pâinii, produse de patiserie și produse zaharoase„, Piedone a semnat un acord de funcționare. Societatea aparține fiicei acestuia, care are calitatea de asociat unic și administrator, punctul de lucru fiind pe Bulevardul Dimitrie Cantemir din Sectorul 4.

Pe 14 septembrie 2016, ANI a solicitat Parchetului de pe lângă ICCJ să îl cerceteze pe Cristian Popescu Piedone pentru conflict de interese.

ANI a precizat că fostul primar al Sectorului 4 a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare.

*Grațiela Leocadia Gavrilescu

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că organizația de Prahova a solicitat prezenta Grațielei Gavrilescu, membru PPUSL, pe listele electorale ale social-democraților pentru alegerile parlamentare.

Înainte să ajungă la PPUSL, Grațiela Gavrilescu a fost în PSD, ALDE și PNL.

Grațiela Gavrilescu, unul dintre oamenii care a rupt PNL alături de Călin Popescu Tăriceanu, a decis să-l trădeze și pe liderul ALDE pentru PSD, după ce a acceptat oferta Vioricăi Dăncilă de a se întoarce în Guvern.

De profesie inginer chimist, aceasta are la activ patru mandate de deputat și unul de viceprimar al Ploieștiului.

Și-a început cariera în partidul lui Dan Voiculescu, a trecut la liberali, apoi la ALDE, la PSD și apoi la PPUSL.

După ce și-a dat demisia din Guvern că urmare a ieșirii ALDE de la guvernare, Grațiela-Leocadia Gavilescu a bătut palma cu PSD.

Gratiela Gavrilescu are 54 de ani și a fost ministru al Mediului și în guvernele Grindeanu și Tudose. Ea a mai fost ministru al Mediului și al schimbărilor climatice și în perioada 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015, iar înainte de asta a mai deținut două mandate de deputat, primul în 2004.

*De la Voiculescu, la Tăriceanu, la Dăncilă și apoi iar la Voiculescu

La bază, aceasta este inginer chimist, după ce, în 1989, a absolvit Facultatea de Tehnologie Petrochimică a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, iar apoi a lucrat la o firmă de prelucrarea cauciucului – SC ARPACOR SA Bucov, unde ajunge să fie responsabil pentru toxicologie și protecția mediului.

Mai târziu ajunge director general al societății, iar în paralel se înscrie în Partidul Umanist Roman (PUR – formațiune fondată de Dan Voiculescu).

Aceasta părăsește în 2004 PUR și se înscrie în PNL Prahova, care o ajută să obțină un mandat de viceprimar al municipiului Ploiești. Între 2006 și 2011 este președinte al Organizației Femeilor Liberale (OFL) Prahova, pentru că mai apoi să fie vicepreședinte al organizației până în 2014.

În același an, Gavrilescu anunță că demisionează din PNL și că se înscrie în Partidul Liberal Reformator (PLR), formațiune abia-infințată de către Călin Popescu Tăriceanu. Decizia a venit în contextul în care Crin Antonescu a scos PNL de la guvernare, însă Călin Popescu Tăriceanu a rupt partidul și a rămas la putere alături de Victor Ponta. În 2015, Grațiela Gavrilescu ajunge președinte ALDE Prahova.

La începutul lui 2017, în timpul guvernării Grindeanu, aceasta este propusă de ALDE pentru funcția de ministru pentru relația cu Parlamentul. Câteva luni mai tărziu aceasta este mutată la Mediu, după ce ALDE decide să-i retragă sprijinul politic ministrului în funcție, Daniel Constantin. Co-președinte atunci al partidului, acesta din urma părăsește formațiunea lui Tăriceanu și se înscrie în Pro Romania.

În iunie 2017, Gavrilescu își înaintează demisia din funcția de ministru al Mediului, alături de majoritatea membrilor din Cabinetul Grindeanu. Două săptămâni mai târziu aceasta este propusă și investită în rolul de vicepremier și ministru în același minister. Pe 27 august 2019, aceasta își dădea demisia din funcții ca urmare a ieșirii ALDE de la guvernare.

*Oana Florea

Oana Florea, fosta șefă a Comisiei speciale pentru alegerile din 2009, vizată pentru șefia Comisiei de control SRI.

Echipa noastră consider că este foarte buna, imbatabila la nivel de calitate profesionala – îi vedeți pe domnii profesori Streinu-Cercel, Rafila, vedeți reprezentanți ai administrației publice locale, domnul Mutu, domnul Tudorache, domnul Popescu. De asemenea, colegii noștri care au muncit foarte mult și devotat pentru romani în Parlamentul României – doamna Oană Florea, domnul Daniel Zamfir, doamna Diana Tușa”, a spus Gabriela Firea la depunerea listei de candidați PSD la București.

Deputatul PSD Oana Florea, care a condus Comisia specială de anchetă privind alegerile din 2009 era în 2011 director executiv FACIAS, fundația înființată în 2008 de Dan Voiculescu.

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, a ocupat funcția de director executiv al Fundației FACIAS din 2009 până în 2014.

Anterior, a fost director la S.C. Mister Net S.R.L., București (2005-2009), profesor de limba engleză la Heorum Kindergarten and Eastern Institute (Coreea de Sud, 2002-2003), consilier la Camera Deputaților (2001) și consilier juridic la Direcția pentru protecția copilului, București (1998-2001).

În perioada 2014-2016, a fost asistent parlamentar acreditat la Parlamentul European, Bruxelles.

Este membru în Comisia permanentă comuna a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului asupra Serviciului Roman de Informații, vicepreședinte la Comisia Juridică.

A obținut în 1997 o licență în Drept cu specializare în Drept și relații internaționale la Universitatea „Nicolae Titulescu” și un titlu de master în drept international și drept european la aceeași Universitate.

A urmat un „Program postuniversitar de formare și dezvoltare profesionala „Securitate și buna guvernare” la Colegiul National de Apărare / Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

A criticat deschis desemnarea Laurei Codruta Kovesi drept candidat al Parlamentului European pentru șefia Parlamentului European, considerand că este vorba despre „o jignire la adresa” României.

Este un vot politic. Cu siguranță că au existat negocieri politice. Urmează alte negocieri politice. Nu e că la scoală, că și cum ai da un examen și apoi poți să conțești ceva. Politica e politica. Vă trebui să ne resemnam, practic. (…) Din punctul meu de vedere este o jignire la adresa tarii noastre”, spunea Oana Florea, pentru Libertatea.

Figura, alaturi de mai mulți parlamentari PSD și PNL, printre semnatarii unei inițiative legislative depuse în urma cu un an și care propunea că persoanele care sunt eliberate din închisoare și care provin din categorii defavorizate să beneficieze de o serie de facilitați, precum îmbrăcăminte, medicamente, adăpost temporar sau masa la cantina sociala.

Proiectul de lege, depus în martie 2018, a fost semnat de senatori și deputați de la PSD și PNL, printre care Robert Cazanciuc (PSD, Gabriel Andronache (PNL), Ioan Cupsa (PNL), Oana Florea (PSD), Petre Florin Manole (PSD), Eugen Nicolicea (PSD), Liviu Pleșoianu (PSD), Valeria Schelean (PNL) sau Vasile Varga (PNL), potrivit Agerpres.

*Daniel Zamfir

Senatorul Daniel Zamfir demisionează din ALDE: Mă despart definitiv și irevocabil de Tăriceanu

Daniel-Cătălin Zamfir a fost deputat în Parlamentul României în mandatul 2012-2016 din partea USL, iar în prezent este senator în Parlamentul României în mandatul 2016-2020 din partea PSD. Este căsătorit cu realizatoarea de televiziune Oana Zamfir care lucrează la postul Antena 3.

Înainte să intre în PSD, Daniel Zamfir a fost la PNL și apoi la ALDE. Daniel Zamfir a inițiat un proiect legislativ prin care miniștrii care refuză în mod repetat să se prezinte la audieri în comisiile parlamentare ar putea fi pedepsiți cu închisoarea.

Refuzul repetat al unui membru al Guvernului de a se prezenta la lucrările comisiei parlamentare la care este invitat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, prevede o propunere legislativa pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, proiect depus la Senat.

Ca urmare a unor situații repetate în care membri ai Guvernului au refuzat sistematic și nejustificat să participe la lucrările comisiilor permanente sau comisiilor de ancheta, desi au fost invitați în repetate rânduri atât de Birourile de conducere ale comisiilor, cât și de Camera Deputaților sau Senat prin decizia Biroului permanent al respectivei Camere, dialogul interinstituțional, precum și controlul parlamentar asupra activității Guvernului a fost periclitat. Pentru a stopa perpetuarea acestui comportament, care conduce la o lipsa totala de transparenta prin evitarea controlului parlamentar, se impune completarea actualei legislații astfel încât prezenta membrilor Guvernului la lucrările Camerei Deputaților/Senatului sau ale comisiilor permanente speciale și de ancheta să fie garantat„, se arăta în expunerea de motive a proiectului, semnată de senatorul Daniel Zamfir.

Potrivit proiectului, legea privind responsabilitatea ministeriala se completează cu lit. c, alineatul al doilea al art. 8: „Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârșite de către un membru al Guvernului: c) refuzul repetat de a se prezenta la lucrările comisiei permanente la care este invitat, în cadrul activității de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicata”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here