Pe linia frontului, dronelor First Person View li s-a conferit un statut aproape mitic, notează The Economist.
<< Este om versus mașină în cea mai simplă formă a sa. Soldatul stă ghemuit sub carena tancului său avariat și imobilizat. O dronă se îndreaptă încet spre el, parcă evaluând duelul. Soldatul fuge. Se cățără peste partea din față a tancului său, pentru a scăpa. Urmează o cursă care are o tentă de farsă, cu drona în urmă, în timp ce soldatul înconjoară tancul într-o încercare disperată. În doar 15 secunde, totul s-a încheiat. Drona explodează. Pe măsură ce fumul se risipește, soldatul zace strivit pe pământ.
Internetul este inundat de înregistrări video din războiul din Ucraina. Multe prezintă realizări letale ale unui tip de armă care nu exista la începutul războiului, dar care a ajuns să capete un statut aproape mitic pe liniile frontului: drona First Person View (FPV). Derivate din dronele quadcopter de curse, acestea sunt ghidate către ținta lor de către un pilot aflat la sol, care urmărește o transmisie video prin ochelari speciali.
Dezvoltarea unor astfel de drone a început în garaje, realizată de entuziaști neplătiți, și uneori în ciuda rezistenței oficiale. Acum, atât Rusia, cât și Ucraina produc sute de mii în fiecare an și sunt dornice să le doteze cu capacități de inteligență artificială (AI) care reprezintă vârful autonomiei letale la scară largă.
Nu încerca să fugi
Atracția dronelor First Person View (FPV) rezidă în faptul că oferă o putere de foc ieftină și precisă. Proiectilele de artilerie neghidate costă între 800 și 9.000 de dolari. Un proiectil ghidat GPS se apropie de 100.000 de dolari, iar o rachetă antitanc Javelin costă aproximativ de două ori mai mult. O dronă FPV simplă costă, poate, 400 de dolari. Un grup tipic de asalt ucrainean format din 12 până la 16 soldați este însoțit acum de aproape același număr de operatori de drone, dintre care jumătate sunt piloți FPV, observă Franz-Stefan Gady, un analist militar care vizitează frecvent liniile frontului. (Ceilalți operează alte tipuri de drone, pentru sarcini precum recunoașterea.)
Având în vedere faptul că Ucraina se confruntă cu mari lipsuri în ceea ce privește artileria convențională – trage zilnic între 2.000 și 3.000 de proiectile, aproximativ un sfert din cât trage Rusia – dronele FPV pot contribui la închiderea decalajului de putere de foc. Dronele sunt agile și transmit în timp real imagini înapoi către operatorii lor. Acest lucru le permite să execute manevre pe care artileria nu le poate realiza, cum ar fi urmărirea vehiculelor sau a soldaților și pătrunderea în clădiri sau tranșee.
Ele oferă și avantaje psihologice. De obicei, bombardamentele de artilerie vin în valuri. Soldații din tranșee se pot ascunde în relativă siguranță sub pământ până când bombardamentul se încheie. Însă dronele pot sta în apropierea țintelor lor, transformându-se într-o amenințare persistentă și insidioasă care poate lovi în orice moment. În decurs de o săptămână, în toamna anului 2023, dronele ucrainene au eliminat 428 de echipamente rusești, inclusiv 75 de tancuri și 101 piese de artilerie. Samuel Bendett, de la Centre for Naval Analysis, un think-tank american, indică relatări rusești de pe front potrivit cărora amenințarea atacurilor cu drone forțează trupele să se disperseze și să se miște în grupuri mici, la lăsarea întunericului.
Pentru cei mai aprigi susținători ai dronelor, toate acestea reprezintă o privire către un viitor în care aeronavele de unică folosință înlocuiesc complet artileria grea. „Aceasta este o nouă formă de… artilerie aeriană de înaltă precizie”, argumenta Dmitri Rogozin pe 23 ianuarie. Rogozin a supervizat anumite părți ale industriei armelor din Rusia, între 2011 și 2018, iar acum activează în regimul-marionetă care conduce provincia ucraineană ocupată Zaporojie. „Aceasta va înlocui treptat artileria convențională… deoarece este mult mai precisă și mai ieftină, iar înregistrarea loviturilor asupra țintei este vizibilă pentru operatori”.
Perspectiva mai răspândită este că dronele vor revoluționa într-adevăr războiul, dar în paralel cu artileria, nu în locul acesteia. Un trio de piese de artilerie ar putea trage două sau trei proiectile pe minut, timp de o oră întreagă, fiecare proiectil livrând 10 kg de exploziv cu un efect letal într-un cerc cu rază de 50 de metri. Pentru a furniza atâta putere de foc printr-o dronă FPV medie ar fi nevoie de zeci de drone, fiecare cu propriul său pilot. Dronele necesită o linie de vedere pentru operatorii lor. Acest lucru este mai puțin problematic în regiunile mai plate ale Ucrainei, cum ar fi Herson și Zaporojie, dar devine o problemă mai mare în regiunile mai înalte, cum ar fi Donețk. În plus, artileria poate trage și pe timp de vânt puternice sau ploaie abundentă – sau când e frig, acesta din urmă putând în schimb epuiza bateria unei drone și, prin urmare, raza sa de acțiune.
„Ahile”, un comandant ucrainean de drone, stabilit în apropierea orașului Bahmut din estul țării, spune că dronele sale FPV, care costă între 300 și 500 de dolari fiecare, au distrus echipamente rusești în valoare de milioane de dolari. Dar el subliniază rolul lor într-o orchestră a violenței: „Puterea vine din combinarea focului de artilerie și a dronelor”. Dronele First Person View, precum și minele mai convenționale sau focul executat din vehicule blindate pot paraliza vehiculele și pot forța echipajul să iasă, spune el. Apoi, artileria lovește poziția și îi ucide pe loc sau îi forțează să se adăpostească.
Dacă soldații ajung în adăpost, dronele își reiau activitatea. Piloții pricepuți le pot ghida în adăposturi subterane, la care artileria nu poate ajunge. „Chiar dacă inamicul supraviețuiește exploziei, nu va fi destul aer ăentru respirat”, spune Ahile. „Așa că încep să iasă. Și imediat ce fac asta, îi lovim cu foc de mortier sau artilerie sau cu un proiectil de fragmentare”. Astfel de sinergii reprezintă motivul pentru care Ahile consideră că dronele FPV nu vor înlocui artileria convențională în viitorul previzibil. „[Aliații] noștri trebuie să dea la o parte orice idee că ne pot trimite milioane de drone în loc de proiectile, și că ne vom descurca. Nu este adevărat. Artileria este cu totul altceva”.
Nu există scăpare
Indiferent ce va aduce viitorul, momentan cele două părți par să adopte tactici diferite. Unitățile ucrainene de drone sunt îndemnate să încarce videoclipuri cu isprăvile lor în „Delta”, un software de gestionare a câmpului de luptă care poate ajuta managerii din Kiev să înțeleagă ce funcționează și ce nu. Ucraina folosește în mod tipic dronele împotriva țintelor de înaltă valoare, cum ar fi vehiculele blindate, artileria sau camioanele de aprovizionare. Se știe mai puțin despre doctrina rusă. Cu toate acestea, forțele sale par să-și concentreze atacurile asupra țintelor de valoare mai mică. Din cele 3.804 de videoclipuri cu acțiunea FPV-urilor rusești, analizate de Lostarmour, un blog militar rus, 40% înregistrează atacuri asupra adăposturilor, tranșeelor și altor poziții de pe linia frontului, iar încă 28% asupra soldaților aflați în câmp deschis sau adăpostiți în clădiri. Doar o fracțiune arată atacuri asupra vehiculelor și artileriei.
Ascensiunea dronelor FPV a însemnat și o creștere a contramăsurilor menite să le oprească. Războiul electronic este una dintre cele mai importante, cu sisteme de bruiaj puternice care blochează semnalele radio între o dronă și operatorul său. Dar, desigur, există contramăsuri și pentru contramăsuri. Dronelor li se pot întări componentele electronice pentru a rezista la bruiaje, cu toate că acest lucru crește prețul. Unele drone FPV mai noi sunt livrate cu cipuri radio interschimbabile, facilitând schimbarea frecvențelor pe care operează. „Dacă drona FPV este configurată corespunzător, cu software-ul potrivit și cu antena la un unghi corect… nu poți opri drona”, insistă Pavlo Litovkin, un instructor la KazhanFLY, o școală de instruire pentru drone, din apropiere de Kiev. Și tocmai pentru că sistemele de bruiaj emit atât de multă radiație electromagnetică, ele insele sunt ținte ușor de identificat.
Numărul atacurilor cu drone ucrainene care reușesc să treacă variază semnificativ de-a lungul liniilor frontului. Ele sunt utilizate peste tot, dar în unitățile nou formate, ale căror comandanți, se plâng militarii, au fost numiți prin conexiuni politice, este ceva obișnuit o rată de succes de 10% până la 15%. Însă în unitățile specializate, cum ar fi forțele speciale sau cele din serviciile de informații ale Ucrainei, aceasta poate ajunge la 70% sau 80%.
Piloții pricepuți reprezintă unul dintre cele mai bune moduri de a îmbunătăți eficacitatea unei drone. Videoclipuri de pe linia frontului sugerează că priceperea lor a crescut semnificativ în ultimul an. În trecut, operatorii erau mulțumiți doar să lovească un tanc. Acum ei circulă în jur și lovesc baza din spatele turelei, ceea ce poate provoca detonarea muniției tancului, distrugându-l. Într-un videoclip, o coloană de șase vehicule blindate rusești sunt lovite unul după altul exact în acest fel.
KazhanFLY este considerată una dintre cele mai bune școli. Cursul său principal pentru dronele FPV durează zece zile. Cursurile de zbor de recunoaștere și inginerie necesită încă cinci zile. Cursanții încep cu prelegeri despre aeronautică și război electronic, înainte de a trece la un hangar cu un curs special de obstacole și cercuri. Într-un exercițiu pe un teren mare în aer liber, piloții trebuie să lovească mașinuțe, zburând prin bruiaje.
O întrebare este dacă dronele vor putea rămâne ieftine pe măsură ce armatele devin mai obișnuite să se apere împotriva lor. Un studiu care urmează să fie publicat, realizat de Jack Watling și colegii săi de la Royal United Services Institute, un think-tank din Londra, care se bazează pe date militare ucrainene, sugerează că acest lucru s-ar putea să nu fie posibil. Ei susțin că o dronă FPV care are o șansă bună de a trece și de a distruge un vehicul blindat necesită caracteristici de înaltă calitate, cum ar fi senzori infraroșu pentru misiuni de noapte, un radio de înaltă calitate rezistent la interferențe de la alte drone din apropiere, o antenă destul de mare și suficientă propulsie pentru a transporta 5 kg de explozibil de înaltă putere.
Watling și colegii săi estimează un preț de aproximativ 30.000 de dolari – de două ori mai mare decât cel al munițiilor ieftine și eficiente folosite astăzi. Mulți constructori și operatori ucraineni de drone contestă vehement aceste presupuneri, susținând că dronele mult mai ieftine vor rămâne eficiente și că, așa cum au dovedit deja dronele construite în garaj, achiziția militară standard este umflată și ineficientă.
Caută și distruge
O capacitate pe care piloții de drone o apreciază este recunoașterea autonomă a obiectelor, ceea ce i-ar permite unei drone să finalizeze autonom ultima fază a atacului său întrerupt de bruiaje. Recunoașterea obiectelor este deja disponibilă pe dronele scumpe, precum Switchblade 300 din America, care costă 53.000 de dolari. Se spune că drona FPV Ovod (Gadfly) a Rusiei utilizează un sistem similar de „ghidare terminală” bazat pe inteligență artificială încă de vara trecută. Dar susținătorii dronelor argumentează că și acest lucru poate fi realizat la costuri reduse. De exemplu, drona ucraineană Scalpel costă 1.000 de dolari și poate ținti automat o țintă desemnată de pilotul său. La fel și AirUnit, o dronă prototip a cărei versiune finală își propune să fie și mai ieftină. Un videoclip recent cu o FPV pretinde că arată distrugerea a două sisteme rusești de apărare antiaeriană Panțîr folosind ghidarea autonomă.
Aceste sisteme nu sunt încă fiabile și ghidarea autonomă terminală nu este încă obișnuită pe sistemele de nivel inferior. Unii cunoscători ucraineni din interior sugerează că un moment de cotitură ar putea interveni în aprilie sau mai, deși Eric Schmidt, fost CEO al Google și vizitator frecvent al Ucrainei, investește masiv în producția de drone ucrainene. Persoane familiare cu aceste eforturi spun că scopul nu este doar să producă în masă unități (ceea ce ar trebui să ajute la reducerea costurilor și mai mult), ci și să le doteze cu capacități inteligente în cel mai ieftin mod posibil.
Radiourile definite de software, de exemplu, înlocuiesc componente electronice dedicate, cu cipuri de calculator programabile. Acestea facilitează implementarea tehnicilor precum saltul de frecvență, ceea ce ar trebui să facă comunicarea mai dificil de bruiat. O altă idee este să înlocuiască ghidarea prin GPS, care poate fi de asemenea blocată, cu navigație optică, acasta urmărind terenul peste care zboară o dronă. Componente comerciale vor fi utilizate ori de câte ori este posibil. Acest lucru ar trebui să mențină costurile scăzute și să ajute la asigurarea că produsul final este conform cu ITAR, un set de reguli notoriu restrictive pentru exportul de arme americane, la care Schmidt, fiind cetățean american, este supus. Atât Rusia, cât și Ucraina speră la o descoperire tehnologică. Dar fac planuri pentru un război de uzură cu drone.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dorește să producă 1 milion de drone FPV în cursul anului 2024. Decembrie 2023 a fost un punct de cotitură, spune Mihailo Fedorov, vicepremierul Ucrainei, priceput la tehnologie; „zeci de mii” de drone au ieșit de pe linia de producție – de două ori mai mult decât nivelul întregului an precedent. Cu toate atacurile recente asupra fabricilor de drone și dată fiind lipsa de explozibili, pentru prima dată dronele FPV procurate de stat le depășesc acum numeric pe cele făcute de voluntari. „Prioritatea numărul unu”, a scris Valeri Zalujnîi, generalul-șef al Ucrainei, într-un eseu publicat pe 1 februarie, „este stăpânirea unui întreg arsenal de… vehicule fără pilot, ieftine, moderne și extrem de eficiente”. >>
