Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că România nu este departe de momentul declarării stării de calamitate, precizând că ne aflăm în interiorul acestei proceduri de a stabili calamităţile pentru culturile afectate de secetă, informează News.ro. Daea, a afirmat că în unele zone culturile agricole sunt compromise total din cauza secetei, dând exemplu Buzăului, judeţ pe care l-a vizitat, şi unde ”e numai praf”. Ministrul Agriculturii crede că situaţia poate fi scoasă ”la lumină”, dar nu poate aprecia în ce proporţie.
Petre Daea a fost întrebat, marţi, la Antena 3, dacă va declara sau nu stare de calamitate în România.
El a precizat că a iniţiat demersurile pentru ca fermierii să poată decide ceea ce se va întâmpla cu cultura respectivă.
“În momentul în care am ajuns în Bucureşti, împreună cu colegii, secretarii de stat, ne-am aşezat la masa de lucru, am proiectat actul normativ, l-am semnat astăzi cu ministrul Bode, a plecat la Monitorul Oficial, am avut videoconferinţă cu toate structurile din ţară, le-am transmis ce am făcut, le-am dat liber să decidă fermierul şi să păstreze o suprafaţă de 5 la sută din tarlaua respectivă, ca să fie probă martor pentru executarea proceselor verbale de constatare a calamităţi şi pentru a nu fi penalizaţi de către APIA să-şi piardă subvenţia. Este primul pas concret pe care l-am putut face şi pe care l-au cerut fermierii”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.
Întrebat cât de departe suntem până la constatarea din punct de vedere legal a stării de calamitate, Petre Daea a răspuns: “Nu suntem departe. Suntem în interiorul procedurii de a stabili calamităţile pentru că prin procesele verbale noi ce facem? Constatăm, măsurăm, fenomenul este definit. Este secetă pedologică. Eu, ca agronom, specialiştii în domeniu constată că această secetă pedologică a avut efecte negative asupra plantei respective. A distrus-o pur şi simplu”.
El a mai fost întrebat dacă până la sfârşitul lunii iulie starea de calamitate va fi constatată în România.
“Eu declar un singur lucru. Că fac ceea ce trebuie în spaţiul juridic pe care îl am şi constat la faţa locului gradul de afectare a culturii. După această etapă vom vedea ce înseamnă din punct de vedere al impactului asupra zonelor respective. Nu toată ţara este aşa. Va fi pe zone. Şi vă spun un lucru, vom avea pâine. Sunt pierderi de recoltă, dar nu peste tot. Acolo unde s-a obţinut o producţie mai mică, calitatea este mai bună. Este o regulă agronomică aici. În momentele acestea de secetă, calităţile bobului de grâu sunt mai bune”, a mai transmis Petre Daea.
El a mai declarat că nu există un fond special pentru calamităţi la Ministerul Agriculturii.
Daea a fost întrebat și dacă situaţia ar fi fost diferită în cazul în care România avea un sistem de irigaţii.
El a mai anunţat că fermierii i-au cerut să schimbe destinaţia culturilor afectate de secetă.
”Lucrurile sunt mai grele la culturile prăşitoare. Sunt parcele şi parcele, sunt culturi şi culturi, sunt zone şi zone. Acolo unde precipitaţiile au căzut şi unde au putut fermierii să aducă apa prin mijloacele lor pe care le-au putut realiza de-a lungul vremii, având o sursă de apă, lucrurile sunt bune. Acolo, însă, unde nu au căzut precipitaţii, avem pierderi de cultură care înseamnă şi compromiterea totală a unor suprafeţe. Am fost acolo la orele 12 noaptea, la Buzău. Mă întreba cineva că ce caut eu noapte? Păi nu mi-a ajuns ziua, că mă duceam ziua. (…) Acolo e numai praf. Noaptea, de regulă, găseşti o rouă în cultură, acolo nu exista. Porumbul a murit. Şi fermierii mi-au cerut următorul lucru, Domnule ministru, se mai face porumbul? Nu. Daţi-ne voie să îi schimbăm destinaţia pentru că ne trebuie, pe de o parte furaje şi iată că folosim masa vegetativă care o avem, pe de altă parte, ne eliberăm şi noi terenurile pentru a pregăti cultura următoare”, a menţionat ministrul Agriculturii.
Întrebat dacă scoate situaţia la lumină şi dacă da, în ce proporţie, Petre Daea a răspuns: “Altfel nu veneam. Scot la lumină ceea ce pot să scot. Nu ştiu care este procentul, dar, o scot la lumină. Eu nu pot să cresc producţia, eu trebuie să leg anii agricoli. Este un mare pericol în acest moment când nu ai prima cultură din care să obţii venit”.
