Danemarca a făcut miercuri ultimul pas pentru realizarea proiectului gazifer North Steam 2, relatează RFI. Copenhaga a încuviințat construirea porțiunii din gazoduct care trece prin apele sale continentale. Este ultima porțiune din conducta construită de către gigantul rus Gazprom.
Gazoductul, cu o lungime de 1225 de kilometri, va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina.
Proiectul a stârnit, de la bun început, numeroase controverse. Polonia, statele baltice și România și-au exprimat îngrijorarea că exportarea unui volum mai mare de gaz rusesc către statele europene va consolida influența Moscovei în regiune. Afacerea cu gaz din regiune ar deveni astfel una aproape exclusiv ruso-germană, lăsând descoperite statele din Europa Centrală și de Est.
În plus, excluderea Ucrainei din drumul conductei va slăbi poziția acestui stat, deja pedepsit de către Rusia pentru orientarea sa pro-occidentală după revoluția maidanului din 2014.
În anii trecuți, când Moscova a reclamat datorii din partea Kievului la factura de gaz, a oprit furnizarea. Urmarea: întreaga Europă Centrală a rămas în frig.
Se înțelege că și presiunile europene la adresa Rusiei au fost pe măsură. În definitiv, Gazprom avea contracte ferme de livrare către aceste țări, evident, fără vreo legătură cu eventuale diferende ruso-ucrainene. Oprindu-le gazul ucrainenilor, rușii își încălcau angajamentele față de restul europenilor.
Acum, odată cu calea alternativă, Rusiei îi va fi mult mai ușor să aplice Ucrainei politica robinetului de gaz. Și știm bine că Moscova are o adevărată tradiție în a folosi pârghiile comerciale pentru interese politice.
Spre exemplu, judecând după gustul rușilor, calitatea vinului moldovenesc este în mod decisiv influențată de gradul de obediență al Chișinăului față de Kremlin. Un semn de nesupunere și, ce să vezi, vinul devine prost, nu mai îndeplinește standardele de calitate, iar Rusia nu-l mai cumpără.
Problemă geostrategică
Ucrainienii știu că îi așteaptă o situație complicată.
Președintele Volodimir Zelenski a simțit asta și a declarat că ”aici nu e o chestiune de securitate energetică, este o problemă geostrategică”.
O reacție similară a fost transmisă și de la Washington, care a avertizat că Nord Stream 2 va amplifica influența exercitată de Moscova asupra statelor europene, susținând că Germania ar putea deveni „un ostatic al Rusiei”.
Nu este chiar așa, spunea, recent, un important responsabil german din sectorul financiar. Germania, spunea el, are o bună experiență în relația gaziferă cu Rusia, iar aceasta a funcționat chiar și în cele mai tensionate momente ale războiului rece. Și apoi, lucrurile trebuie privite în ambele sensuri.
Și rușii sunt dependenți de banii europenilor. Gazprom deține circa o treime din piața europeană a livrărilor de gaz, de unde îi vin cam 70% din încasări. Iar compania contribuie cu 5% la Produsul Intern Brut al Rusiei. Orice perturbare a acestui comerț va însemna, de partea Rusiei, mai puțini bani și mai multe probleme economice.
Apoi, Germania este motorul economic al Uniunii Europene și e în interesul tuturor ca acesta să funcționeze bine, după cum atrăgea atenția expertul german.
Vorbim mai degrabă despre o interdependență și, de fapt, despre un perpetuu joc de influență reciprocă.
Lovitură pentru administrația Trump, succes pentru Rusia și Germania
Compania care promovează gazoductul Nord Stream 2 a propus mai multe rute posibile pentru amplasarea gazoductului Nord Stream 2 prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect.
Într-un comunicat de presă, Agenţia pentru Energie din Danemarca a precizat că a acordat consorţiului Nord Stream 2 AG permisiunea de a construi o secţiune de 147 de kilometri din gazoductul Nord Stream 2 în zona de sud-est a insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică. Agenţia a adăugat că Nord Stream 2 va trebui să aştepte o lună înainte de a putea utiliza autorizaţia, în conformitate cu legislaţia daneză, care oferă părţilor interesate dreptul de a contesta decizia timp de patru săptămâni.
Decizia de miercuri a Agenţiei pentru Energie din Danemarca este o lovitură pentru administraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, care s-a opus vehement proiectului Nord Stream 2 şi o victorie pentru Rusia şi Germania, care susţin proiectul. Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa UE de Moscova.
Grupul rus Gazprom a anunţat anterior că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
La începutul acestei luni, Viktor Zubkov, preşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, a anunţat că proiectul Nord Stream 2 a ajuns practic în apele teritoriale daneze.
„Am avea nevoie de patru-cinci săptămâni pentru a-l termina, în cazul în care vom obţine aprobarea Danemarcei”, a declarat atunci Zubkov.
Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania, via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Surse: RFI, Agerpres
