<< Chiar și în vremuri normale, economia Rusiei este la fel de transparentă ca o furtună de zăpadă din Siberia, iar acestea nu sunt vremuri normale. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Banca Centrală a Rusiei (BCR), și Rosstat, agenția oficială de statistică, au încetat să mai publice date despre orice, de la comerț la investiții; mulți pun la îndoială exactitatea acelor cifre care încă sunt în curs de dezvoltare. Băncile de investiții, care nu mai consiliază clienții cu privire la companiile rusești, și-au redus eforturile de cercetare. Organizațiile multilaterale au scos economiștii din țară >>, notează The Economist.
<< Pe timp de viscol a izbucnit o dezbatere furioasă cu privire la evoluția economiei ruse. O lucrare recentă a cinci cercetători de la Universitatea Yale, care a atras larg atenția, spune că o retragere a firmelor occidentale și sancțiunile „o paralizează”. Orice aparente puncte forte economice reprezintă un miraj. „Statisticile selectate de Putin sunt apoi trâmbițate neglijent în mass-media și utilizate de mulți experți bine intenționați, dar neglijenți, în elaborarea unor previziuni care sunt exagerate, nerealiste, favorabile Kremlinului”, susțin cercetătorii. Alții sunt mai puțin pesimiști. „Economia nu se prăbușește”, a scris, într-un articol recent, Chris Weafer, un respectat observator al Rusiei. Unde se află adevărul?
După ce Rusia a invadat Ucraina, economia ei a intrat în cădere liberă. Rubla a pierdut un sfert din valoarea sa față de dolar. Bursa s-a prăbușit, forțând autoritățile de reglementare să suspende tranzacțiile. Companiile occidentale s-au retras din Rusia ori s-au angajat să facă acest lucru, cu sutele, în timp ce guvernele lor aplicau sancțiuni. În decurs de o lună, analiștii și-au revizuit în coborâre previziunile pentru PIB-ul rusesc pe 2022 de la o creștere de 2,5% la o scădere de aproape 10%. Unii erau și mai pesimiști. „Experții prevăd că PIB-ul Rusiei se va contracta cu până la 15% în acest an, ștergând ultimii 15 ani de câștiguri economice”, se arăta Casa Albă încântată.
Ambele tabere ale dezbaterii sunt de acord că țara încă suferă. Creșterile masive ale ratelor dobânzilor, în primăvară, menite să stabilizeze rubla care se prăbușește, împreună cu retragerea afacerilor străine, au împins-o în recesiune. În al doilea trimestru al anului, PIB-ul a scăzut cu 4% de la an la an, conform cifrelor oficiale. Multe dintre cele 300 de orașe mono-industriale ale țării, afectate de sancțiuni, se află într-o criză totală. O mulțime de oameni, în special cei cu studii, au fugit; alții mută activele din țară. În primul trimestru al anului 2022, potrivit celor mai recente date disponibile, străinii au scos investiții directe în valoare de 15 miliarde de dolari, cu siguranță cea mai proastă cifră înregistrată. În mai 2022, plățile Rusiei către Georgia au fost enorme, de zece ori mai mari, exprimate în dolari, decât în anul precedent.
Dar analiza The Economist a datelor, culese dintr-o mare varietate de surse, sugerează că economia Rusiei se descurcă mai bine decât au prezis chiar și cele mai optimiste prognoze, deoarece vânzările de hidrocarburi au alimentat un surplus record de cont curent. Luați, de exemplu, „indicatorul activității curente”, publicat de banca Goldman Sachs, care măsoară în timp real creșterea economică. Acesta a scăzut dramatic în martie și aprilie, dacă nu la o scară comparabilă cu criza financiară globală din 2007-2009 sau chiar cu invazia Ucrainei din 2014. În lunile următoare, și-a revenit.
Alți indicatori spun o poveste similară: a unei recesiuni, dar nu profundă, cel puțin după standardele schimbătoare ale Rusiei. În iunie, producția industrială a scăzut cu 1,8% față de un an înainte, potrivit unui articol publicat de JPMorgan Chase. Un indice de creștere a sectorului serviciilor, compilat prin trimiterea de sondaje către manageri, arată un impact mai mic decât în timpul crizelor anterioare. Consumul de energie electrică pare să crească din nou, după o scădere inițială. Gradul de încărcare pe calea ferată, un indicator al cererii de mărfuri, se menține.
Între timp, inflația se diminuează. De la începutul anului 2022 până la sfârșitul lunii mai, prețurile de consum au crescut cu aproximativ 10%. Scăderea rublei a făcut importurile mai scumpe; retragerea companiilor occidentale a redus oferta. Dar prețurile sunt acum în scădere, potrivit Rosstat. O sursă independentă, publicată de State Street Global Markets, o companie de consultanță, și PriceStats, o firmă de date, derivate din prețurile online, arată tendințe similare. În declarațiile sale publice, CBR se îngrijorează acum de scăderea prețurilor, precum și de inflație.
O rublă mai puternică a redus costul importurilor. Și așteptările rușilor privind inflația au scăzut. Un set de date de la Rezerva Federală din Cleveland, Morning Consult, o companie de consultanță, și Raphael Schoenle de la Universitatea Brandeis arată că inflația estimată pentru anul viitor a scăzut de la 17,6% în martie la 11% în iulie. Cu gaz din belșug, Rusia este puțin probabil să vadă o creștere în stil european a inflației, produsă de prețurile mai mari la energie.
Scăderea prețurilor nu este singurul lucru care ajută gospodăriile. Este adevărat, rata șomajului, la un minim istoric de 3,9% în iunie, este înșelătoare. Multe companii au personal concediat, unele fără plată, pentru a evita înregistrarea concedierilor. Dar nu există prea multe dovezi ale unei calamități a locurilor de muncă. Datele de la HeadHunter, un site rus despre locuri de muncă, sugerează că raportul dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și locurile vacante a crescut de la 3,8 în ianuarie la 5,9 în mai – făcând mai dificil să găsești un loc de muncă decât înainte – și apoi a scăzut puțin. Datele de la Sberbank, cel mai mare creditor din Rusia, sugerează că salariile reale medii au crescut brusc din primăvară.
În parte pentru că piața muncii rezistă, oamenii pot continua să cheltuiască. Datele Sberbank sugerează că, în iulie, cheltuielile reale ale consumatorilor au fost aproape neschimbate față de începutul anului. Importurile au scăzut brusc în primăvară, în parte pentru că multe firme occidentale au încetat să le furnizeze. Cu toate acestea, scăderea nu a fost severă după standardele recesiunilor recente, iar importurile revin acum rapid.
Trei factori explică de ce Rusia continuă să „bată” previziunile. Primul este politica. Vladimir Putin nu înțelege economia, dar este bucuros să delege managementul economic oamenilor care se pricep. BCR-ul este plin de oameni de înaltă calificare care au luat măsuri rapide pentru a preveni colapsul economic. Dublarea ratelor dobânzilor, în februarie, în combinație cu controalele de capital, a susținut rubla, contribuind la reducerea inflației. Publicul larg știe că Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii, este serioasă când vine vorba să țină sub control prețurile, chiar dacă acest lucru nu o face o figură populară.
Al doilea se referă la istoria economică recentă. Poate că Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, a avut ceva informații în februarie, atunci când, potrivit Washington Post, a spus guvernului britanic că rușii „pot suferi ca nimeni altcineva”. Aceasta este a cincea criză economică cu care s-a confruntat țara în 25 de ani, după 1998, 2008, 2014 și 2020. Oricine cu vârsta de peste 40 de ani are amintiri despre teribilul tumult economic produs de căderea Uniunii Sovietice. Oamenii au învățat să se adapteze, în loc să intre în panică (sau să se revolte).
Părți din economia Rusiei au fost mult timp destul de desprinse de Occident. Acest lucru vine cu prețul unei creșteri mai scăzute, dar a făcut ca recenta creștere a izolării să fie mai puțin dureroasă. În 2019, stocul de investiții străine directe în țară era în valoare de aproximativ 30% din PIB, față de media globală de 49%. Înainte de invazie, doar aproximativ 0,3% dintre rușii cu un loc de muncă lucrau pentru o firmă americană, comparativ cu peste 2% în lumea bogată. Țara necesită relativ puține livrări străine de materii prime. Astfel, izolarea suplimentară nu a avut un impact prea mare asupra cifrelor până în prezent.
Al treilea factor se referă la hidrocarburi. Sancțiunile au avut un impact limitat asupra producției de petrol din Rusia, potrivit unui raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie. De la invazie, Rusia a vândut Uniunii Europene combustibili fosili în valoare de aproximativ 85 de miliarde de dolari. Modul în care Rusia cheltuiește moneda străină astfel acumulată reprezintă un mister, având în vedere sancțiunile impuse guvernului. Totuși, nu există nicio îndoială că aceste vânzări ajută Rusia să continue să cumpere importuri – ca să nu mai vorbim că o ajută să plătească soldați și să cumpere arme.
Până când Putin va părăsi funcția, investitorii occidentali vor fi reticenți să interacționeze cu Rusia. Sancțiunile vor rămâne. CBR recunoaște că deși Rusia nu se bazează prea mult pe materiale străine, este disperată după mașini străine. În timp, sancțiunile vor avea un preț, iar Rusia va produce mărfuri de o calitate mai proastă, la un cost mai mare. Dar, deocamdată, economia sa se poticnește. >>
