De ce s-au redus motoarele anticorupţiei? Purtătoarea de cuvânt a DNA descrie impactul deciziilor CCR şi al modificării legilor justiţiei

Foto: INQUAM/George Călin

Activitatea din ultimii doi ani a Direcţiei Naţinale Anticorupţie este modestă, se arată într-o petiţie a organizaţiei Declic. Într-un interviu acordat RFI, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Livia Săplăcan, susţine că o serie de modificări legislative, inclusiv decizii ale CCR, au îngreunat masiv activitatea DNA. Potrivit Liviei Săplăcan, schimbările cu impact semnificativ asupra activităţii parchetului anticorupţie sunt de o gamă variată: de la infracţiuni care nu mai există, la instrumentele pe care procurorii nu le mai au azi şi până la noul ghid de comunicare cu mass-media, intrat în vigoare acum un an.

I

Livia Săplăcan: Lupta anticorupție nu s-a oprit. DNA lucrează în limita legilor. Dacă legile se modifică, atunci, poate că la nivel de percepție există și această apreciere că activitatea anticorupție are de suferit. Vă amintesc că a fost o serie de decizii ale Curții Constituționale, au fost modificate legile justiției, astfel încât lupta împotriva corupției a fost îngreunată. Modul în care procurorii anticorupție pot accede în DNA a devenit tot mai dificil. Este și o problemă de personal. DNA lucrează acum cam cu 70% din procurorii care sunt în schemă. De asemenea, legislația, instrumentele pe care le au la îndemână procurorii DNA s-au tocit. Nu mai au acele puteri pe care le aveau. Mă refer strict la infracțiunea de abuz în serviciu. Este o discuție tehnică, dar, marja de manevră, ca să spun grosso modo, s-a îngustat. Infracțiuni care acum câțiva ani erau deferite justiție, persoanele care săvârșeau aceste infracțiuni, acum, din perspectivă legală, nu mai este posibil.

Reporter: Susțineți practic că, în urma modificărilor aduse legilor justiției în precedenta guvernare PSD, activitatea DNA a fost îngreunată?

L.S: Fără să fac niciun fel de apreciere asupra perspectivei politice… V-am dat un exemplu concret. Limita de accedere în DNA a fost majorată. Acum e nevoie de 10 ani pentru ca un procuror să poată să vină la DNA. În legea inițială limita era de 6 ani. Ăsta este un exemplu. V-am spus că există și chestiuni tehnice despre care putem să discutăm…

Rep: După cum aminteau cei de la Declic, DNA a trimis în judecată 68 de demnitari în această perioadă la care se face referire în textul petiției, 2013 – 2018. 37 dintre aceștia au fost condamnați. În ultimii doi ani marile dosare de corupție para fi inexistente. Aș vrea să insist și să îmi oferiți o explicație pentru această situație…

L.S: V-am spus, DNA face dosare potrivit legii. Dacă primesc o sesizare cu o faptă de corupție care este în competența DNA, dar pe care poate opinia publică nu o consideră mare corupție, noi suntem obligați să o intrumentăm, să o clarificăm. Au fost directori de instituții. Nu am cifrele în față, dar au fost numeroase cazuri. Au fost oameni de afaceri, șefi de poliție, au fost dosare cu prejudicii mari.

Rep: Dar demnitari au fost în ultimii doi ani?

L.S: Numai o clipă, vă rog. M-ați întrebat și de comunicare, dacă suntem mai reținuți. Într-adevăr, aici e foarte important de discutat. După cum bine știți, începând cu 2019, a fost modificat ghidul de comunicare al mass-media cu sistemul judiciar. Din acel moment, din septembrie 2019, restricțiile de comunicare sunt mult mai severe. Mă refer la parchete.

Rep: Acesta este un lucru bun?

L.S: Eu nu știu dacă e un lucru bun. Dumneavoastră apreciați. Opinia publică apreciază: eu vă dau un exemplu concret. Avem un dosar în care a fost trimis în judecată un funcționar carea  luat mită și un om de afaceri carea  dat mită. Eu când voi anunța opinia publică despre ce s-a întâmplat, care este deznodămâtul anchetei, voi avea voie să dau numele funcționarului public, dar nu voi avea voie să dau numele omului de afaceri care a dat respectiva mită.

Rep: Ministrul justiției Cătălin Predoiu a spus că pregătește un pachet de legi. S-a vorbit despre repararea legilor justiției. Cum vedeți lucrurile în contextul în care, din nou, vor reveni în atenție legile justiției?

L.S: Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție, atunci când au fost solicitați, au trimis propuneri, au făcut aprecieri, au exprimat opinii în ce fel să se ajusteze lucrurile, astfel încât activitatea să se desfășoare la cele mai înalte standarde.

Rep: Așadar, DNA a ținut legătura cu Ministerul justiției pentru că această repararea a legilor justiției să se facă în urma unei analize atente, în urma luării în seamă a tuturor pozițiilor, inclusiv a celor venite de la DNA?

L.S: Este firesc ca opiniile să se ceară din partea celor care aplică legea. Au fost discuții. De exemplu în legea achizițiilor publice s-a discutat să se introducă un sistem prin care încălcările acestor achiziții să poată fi considerate infracțiuni, nu numai contravenții.

Rep: Bănuiesc că și redefinirea abuzului în serviciu ar fi o chestiune importantă pentru DNA. Probabil că s-a aflat printre aceste propuneri?

L.S: Aici avem de-a face cu o decizie a Curții Constituționale. Nu știu ce să vă spun în acest sens.

1 COMENTARIU

  1. Procurorii nu si-au dat seama ca au de-a face cu un grup infractional organizat, compus din sefii psd, majoritatea judecatorilor de la CCR, majoritatea judecatorilor de la CSM ?
    De ce procurorii nu i-au trimis in judecata pe judecatorii corupti de la CCR, aflati in slujba mafiei psd, pentru aderarea la un grup infractional organizat, pentru abuz in serviciu (in forma continuata), pentru depasirea atributiunilor, pentru obstructionarea justitiei (in forma continuata) si pentru favorizarea infractorilor (in forma continuata) ?
    Cum poti decide ca probele obtinute cu ajutorul Serviciilor Secrete ale tarii trebuie sa fie eliminate ?
    Cum poti decide ca au fost nelegale completurile de 3 si de 5 judecatori, cand CCR nu se ocupa de legalitate, ci doar de constitutionalitate ?
    Cum poti cere ca presedintele sa o revoce pe exceptionala Sefa a DNA, la propunerea ministrului corupt si las al justitiei, fara niciun temei, cand procedura spune clar ca ministrul propune, CSM da un aviz, iar presedintele decide ?
    Cum poti decide ca aceste masuri neconstitutionale, ilegale, netemeinice, aberante si criminale, date de CCR, trebuie sa fie aplicate retroactiv, cand deciziile CCR, chiar aberante, se aplica doar in viitor ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here