Recentele intruziuni de drone în Lituania și pe teritoriul unor țări vecine au suscitat temeri în legătură cu un atac rus la scară mare, incitând acest stat baltic să încurajeze construcția de adăposturi anti-bombardamente, informează joi AFP, citată de Agerpres.
Nu toată lumea a răspuns la acest apel, însă Vidas Magnavicius a acceptat să ghideze o echipă a AFP în subsolul unui imobil rezidențial din Vilnius, pe care locatarii sunt pe cale să îl amenajeze în buncăr.
‘Oamenii doreau să se simtă în siguranță, să știe că se pot proteja în caz de bombardamente și de război, măcar câteva zile’, explică acest administrator de bloc.
‘Am convenit că trebuie să ne pregătim’, a insistat el, amintind de o adunare cu vecinii, menită să stabilească un plan de acțiune, la scurt timp după ce Rusia și-a declanșat în februarie 2022 invazia împotriva Ucrainei.
Lituania, o fostă republică sovietică devenită membră a Uniunii Europene și NATO, și cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, dintre care o minoritate rusofonă, urmărește cu îngrijorare conflictul din Ucraina și se teme că ar putea deveni următoarea țintă.
Autoritățile îndeamnă consiliile municipale și comunitățile locale să accelereze construcția de adăposturi antiaeriene.
‘În prezent, există 6.453 de adăposturi (antiaeriene) în Lituania ce pot găzdui circa 1,5 milioane de persoane, adică 54% din populația țării’, a declarat guvernul lituanian în iunie.
Puțin peste jumătate dintre municipalități se confruntă cu o lipsă de spațiu în adăposturile antiaeriene, iar criticii afirmă că multe dintre aceste adăposturi există doar pe hârtie, puține fiind cu adevărat pregătite pentru situații de criză.
‘Atât timp cât nu sunt drone care să zboare deasupra capului nostru, nimeni nu se interesează de acest lucru’, și-a exprimat regretul Donatas Gurevicius, reprezentant al pompierilor și echipelor de salvare din Lituania.
De asemenea, responsabilii caută în continuare cum să abordeze această problemă, de a se pregăti pentru ceva inimaginabil – un război -, fără a polariza societatea și fără a fi acuzați de atitudine belicoasă.
Municipalitatea Vilniusului a declarat că intenționează să modernizeze 32 de adăposturi antiaeriene în oraș, estimând că ele trebuie să fie gata să servească în primele 12 ore după o urgență.
Ministerul de Interne lituanian a lansat anul trecut un program de apărare civilă, oferind zeci de milioane de euro municipalităților pentru modernizarea adăposturilor lor.
Guvernul ar dori ca proprietarii de imobile să-și amenajeze propriile adăposturi sau să pregătească o cameră securizată, ținând cont de ce s-a practicat în Ucraina, cum este de exemplu faptul de a avea cel puțin doi pereți între o astfel de cameră și exterior.
‘Noile imobile de locuințe și marile clădiri publice din Lituania trebuie acum să fie echipate cu adăposturi anti-bombardamente, o practică pe care țări mai bine pregătite în materie de apărare civilă, precum Finlanda și Elveția, o aplică de decenii’, subliniază Gurevicius.
Magnavicius și vecinii săi au investit mai multe mii de euro pentru a-și debarasa subsolul, a instala acolo toalete și a îmbunătăți instalațiile electrice.
Autoritățile și locuitorii Lituaniei au manifestat un interes reînnoit pentru adăposturi antiaeriene după ce două drone de tip Gerbera utilizate de Rusia au pătruns în Lituania dinspre Belarus în iulie, fără a face răniți sau a provoca distrugeri.
Orașul Vilnius a aprobat anul acesta un plan de evacuare în caz de război. Locuitorii vulnerabili vor fi evacuați, în timp ce cei capabili să lupte vor ajuta armata.
Ministerul de Interne lituanian a publicat o hartă interactivă a adăposturilor și centrelor de evacuare, și a modernizat un site care explică cum poți supraviețui cel puțin 72 de ore în caz de criză.
‘Site-ul există din 2015, însă el nu era foarte popular. Acum, interesul pentru proiect este în creștere’, declară Loreta Naraskeviciene, de la departamentul responsabil de platformă.
