Debutul unor măsuri de austeritate? Orban: „E posibil să fie redus numărul de angajați în sectorul public”. Ce semnal a transmis BNR

Foto: INQUAM/George Călin

Premierul Ludovic Orban susţine că nu se pune problema reducerii veniturilor românilor el reafirmând intenţia Guvernului de a majora salarii şi pensii, dar corelat cu situaţia economică. În acest context, Orban face referire la o posibilă reducere a aparatului bugetar.

Prezent duminică seară, într-o emisiune la România Tv, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat că Guvernul nu îşi propune să scadă salariile, ci să crească veniturile românilor „pe baze economice realiste”.

În momentul în care i s-a atras atenţia asupra deficitului bugetar, Ludovic Orban a afirmat că acest deficit bugetar trebuie privit şi în contextul situaţiei financiare de la care a pornit România.

„România a plecat de la un deficit moştenit de 4,6%. Deficitul de 9,1 trebuie privit şi în dinamica lui, este un deficit pe care l-ai păstrat din anul anterior. Alte ţări se duc la deficite mai mari în condiţiile în care nu aveau deficit. La noi, creşterea deficitului este mai mică decât creşterea deficitului în alte ţări europene. Inclusiv dinamica Produsului Intern Brut raportat la media europeană ne plasează cu 2,4% PIB într-o situaţie mai bună decât media europeană. În România, de exemplu, a crescut salariul mediu net”, a afirmat premierul Ludovic Orban.

El spune că „există o tendinţă de revenire” a economiei, în condiţiile în care cinci luni consecutiv se constată o creştere industrială şi patru luni consecutiv au crescut încasările la buget.

„Nu există tăiere, dacă va fi necesar, vom optimiza  structurile instituţiilor publice, mai scăpăm de unii care nu-şi fac treaba. Oricum trebuie să facem simplificare, debirocratizare, digitalizare, oricum trebuie să facem un audit, o evaluare a instituţiilor publice şi, în mod evident, e posibil să fie redus numărul de angajaţi în sectorul public. Dar să stea liniştit orice angajat dintr-o instituţie publică care-şi face treaba, nu e în pericol. Sunt în pericol unii care au fost obişnuiţi să se facă că muncesc, nu cei care-şi fac treaba. În rest, obiectivul nostru este să creştem veniturile oamenilor. De aia dorim o creştere economică cât mai rapidă”, a adăugat prim-ministrul.

BNR pregătise terenul

Anunțul premierului vine la puțină vreme după ce BNR a lansat un mesaj în acest, poate pentru a testa apele unor eventuale măsuri nepopulare.

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat, pe 19 noiembrie, că tăierea salariilor bugetarilor cu 20% și reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână în sistemul public reprezintă soluții de reducere a deficitului bugetar în 2021.

Creşterea economică foarte mare şi atragerea de fonduri europene reprezintă doi falşi prieteni care sunt mult vehiculaţi în presa românească, şi chiar de către unii specialişti, care spun că deficitul se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase, a declarat joi economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. 

Există câţiva falşi prieteni care sunt mult vehiculaţi în presa românească – şi chiar de către unii specialişti – şi care spun că deficitul se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase. Am să mă refer la doi astfel de falşi prieteni: creşterea economică foarte mare şi atragerea de fonduri europene. Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi, să zicem o creştere de 10% pe an, să luăm un exemplu dus la limita absurdului – dacă cheltuielile bugetare cresc cu mai mult de 10% – nu vei avea o consolidare bugetară. Sau, dacă veniturile bugetare cresc mai puţin de 10%, deci mai slab decât creşterea economică – iarăşi nu vei avea consolidare bugetară. În sine, creşterea economică nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puţin decât creşterea economică şi dacă veniturile nu cresc mai repede decât creşterea economică”, a explicat Valentin Lazea.

Referindu-se la fondurile europene, economistul-şef al BNR susţine că deficitul bugetar s-ar reduce numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, „ceea ce este o situaţie absurdă.”

În ce priveşte fondurile europene, da, ele sunt importante, numai că, din nou, ele apar şi pe partea de venituri ale bugetului şi pe partea de cheltuieli. Când ar putea fondurile europene să reducă deficitul bugetar? Numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, ceea ce este o situaţie absurdă. Altminteri, orice ban european încasat pe partea de venituri se şi cheltuie. Ce fac banii europeni? Ei înlocuiesc investiţiile pe care nu le mai putem face noi, cu fonduri interne, pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salarii şi cu pensii şi cu cheltuieli sociale. Deci, ne-am adus noi pe noi în situaţia de a nu mai avea resurse pentru investiţii şi de aceea suntem dependenţi, structural, în ceea ce priveşte investiţiile, de fonduri europene. Bugetul României, el însuşi, ar trebui să fie calibrat astfel încât să permită investiţii din venituri/resurse financiare proprii – şi nu să stăm la mâna banilor europeni care sunt buni, utili, dar care apar şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri. Mediul fonic este poluat de cei care propun astfel de soluţii uşoare„, a mai spus Valentin Lazea.

Acesta a mai făcut referire la reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.

Reducerea cheltuielilor ar fi necesară numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, cu dotarea şcolilor, cu infrastructură etc. Deci, chiar presupunând că vreun Guvern îşi asuma actul politic de a îngheţa salariile şi pensiile, tot nu va fi suficient că alte cheltuieli de natură nesalarială vor trebui să crească. Vin cheltuieli deja legiferate din urmă care încă nu s-au manifestat în anul acesta: cheltuieli cu alocaţiile copiilor, cu profesorii etc.”, a precizat economistul-şef al BNR.

În opinia sa, şomajul, ca urmare a pandemiei, va creşte foarte mult în mediul privat.

Îşi va permite statul să concedieze bugetari şi să adauge şomeri din sectorul de stat la şomajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de întrebare dacă îşi va permite acest lucru. Asta nu înseamnă că statul este legat de mâini şi de picioare. Se pot imagina soluţii pentru bugetari – pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat„, a mai spus Lazea.

Acesta vine cu un exemplu de soluţie, respectiv săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului acestora.

O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina. Una peste alta, din reduceri de cheltuieli eu nu văd cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Şi aici mi se spune colectare mai bună. Foarte bine, colectare mai bună. Mi se spune colectare mai bună de peste 20 de ani. Asta înseamnă că, din ziua zero după câştigarea alegerilor, Guvernul trebuie să lanseze licitaţii pentru dotarea informatică a ANAF, pentru case de marcat electronice, licitaţiile la noi se contestă, iarăşi se organizează, durează…”, a subliniat Lazea.

Totodată, acesta a subliniat că sunt „atâtea portiţe fiscale, atâtea exceptări, atâtea facilităţi care s-au dat la neplata impozitelor pentru atât de multe categorii încât din cota unică nu a mai rămas nimic”.

Şi aici mă adresez celor care au susţinut cota unică în 2005 şi în toţi anii de atunci şi până acum – această atitudine de a spune deschis că din cota unică nu a mai rămas nimic şi să se revină măcar la principiile cotei unice pentru că nu este normal ca o parte mică din firme să plătească 16% impozit pe profit, iar imensa majoritate să plătească 1% din cifra de afaceri. Nu este corect ca TVA-ul să nu fie 19%, să fie 19%, 9% sau 5% sau zero, dividendele să fie impozitate cu 5% – şi nu ca şi celelalte câştiguri de capital cu 16% etc., iar anumite categorii – constructori, informaticieni – să nu plătească anumite impozite. Măcar cei care au susţinut cota unică ar trebui să aibă un punct de vedere”, a susţinut el.

Potrivit lui Lazea, de la un deficit de peste 9% anul acesta pe politici nemodificate anul viitor se va ajunge la un deficit probabil de peste 8%, ceea ce probabil ne-ar singulariza în sens negativ.

Cehia îşi propune pentru anul viitor un deficit bugetar de – 4,9% pe care ei îl consideră foarte relaxat, Bulgaria îşi propune anul viitor un deficit de – 2,9%. Deci, în contextul acesta, să apari cu un deficit de peste 8%, chiar dacă Comisia poate nu te va penaliza şi va mai închide ochii un an, pieţele în schimb au toate şansele să te penalizeze. Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%, aşa cum a promis de fapt ministrul Finanţelor Publice, fără a spune concret prin ce măsuri, dar în alte intervenţii a spus că va face numai prin colectarea mai bună a veniturilor această reducere de deficit. Măcar să se ajungă la sub 7% anul viitor, însă chiar dacă s-ar realiza acest lucru rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la până sub 3% la orizontul anului 2024 care, atenţie, este un an electoral şi ştim ce se întâmplă în România în ani electorali”, a atras atenţia Valentin Lazea.

Joi seara, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale de României (BNR), Dan Suciu, a declarat joi, la Antena 3, după ce economistul-șef BNR Valentin Lazea a propus tăierea salariilor bugetarilor cu 20% anul viitor, că măsura nu este o propunere oficială a Băncii Centrale și că nu Lazea decide cum să se reducă deficitul bugetar. „Nu este o propunere a BNR, era o discuție despre modalități de reducere a deficitului bugetar. Pentru reducerea deficitului este nevoie de un set întreg de decizii pe care nu BNR le ia și nu economistul-șef al BNR le ia. Indiferent ce spune dânsul pe teme fiscale, nu se aplică decât dacă decidenții spun că aceste propuneri merită să fie puse în aplicare. Sunt mai multe propuneri, unele sunt acestea, altele sunt despre taxări”, a declarat Dan Suciu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here