Dezastrul umanitar din Idlib: ONU se teme de o „baie de sânge”. Se apropie bătălia finală din Siria

Organizaţia Naţiunilor Unite se teme de o „baie de sânge” în Siria şi a cerut din nou, vineri, încetarea ostilităţilor în nord-vestul ţării, scrie Reuters.

Dintre cei 900.000 de oameni care şi-au părăsit casele şi sunt prinşi în mijlocul ostilităţilor, 60% sunt copii, a spus Jens Laerke, purtător de cuvânt al OCHA (United Nations Office for the Coordination of Humanitarian Affairs).

„Necruţătoarele violenţe” trebuie să ia sfârşit înainte să degenereze în „ceea ce ne temem că ar putea fi o baie de sânge”, a spus el vineri.

Exodul din fața morții

Faza decisivă a războiului civil sirian, disputată în provincia Idlib, provoacă una dintre cele mai mari catastrofe umanitare de la începutul conflictului, în 2011, relatează cotidianul Folha, citat de RADOR.

Confruntările au început în luna decembrie, dar au luat proporții mai dramatice în ultimele două săptămâni, când conflictul civil a devenit o dispută directă între două state, Turcia și Siria, cu o participare riscantă a Kremlinului.

Idlib are aproximativ 3 milioane de locuitori. Aproximativ 400.000 de oameni părăsiseră deja zona în lunile decembrie și ianuarie îndreptându-se spre nord, în apropierea graniței turce, însă cifra crește exponențial.

În conformitate cu ONU, nu există o structură suficientă pentru a adăposti toate familiile, iar multe dorm sub cerul liber. Ceea ce conduce la un alt aspect crud: iarna acum este severă, cu temperaturi în jur de zero grade noaptea, cu zăpadă și ploaie.

Pe rețelele de socializare numeroase sunt relatările referitoare la copii mici care ar fi murit de hipotermie în ultimele zile, deși acest lucru este greu de verificat cu precizie. La Azaz, a fost amenajată în grabă o tabără pentru strămutați, cu corturi făcute din deșeuri și gunoi.

Probabil cea mai mare deplasare internă a războiului

Coordonatorul adjunct al ONU în Siria, Mark Cutts, a declarat agențiilor de presă că aceasta este probabil cea mai mare deplasare internă a războiului – țara avea aproximativ 23 de milioane de locuitori înaintea conflictului, precizează Folha.

Până în prezent, existau 6,2 milioane de oameni, pe lângă cele 6,2 milioane de refugiați din regiune. Majoritatea, 3,3 milioane, se află în tabere înființate în sudul Turciei.

Turcii spun că vor să înființeze o regiune în Siria care să-i poată reprimi pe acești oameni, ceea ce nu pare să fie viabil, având în vedere modul în care înaintează reluarea controlului ţării de către regimul lui Assad.

Între 380.000 și 560.000 de morți

Strămutații fug de ceea ce ar putea fi bătălia finală a războiului civil, care a distrus economia țării arabe și care a ucis între 380.000 și 560.000 de oameni, în funcție de sursa estimării.

Mai rău: ar putea cădea victime ale acestei noi etape a conflictului, care opune Damascul Ankarei.

Din luna decembrie, forțele lui Assad poartă o campanie pentru a recucerirea oraşului Idlib. Au succes, iar miercuri (12 februarie) au reluat autostrada vitală M5, care face legătura între nordul și sudul țării, după ce ani de zile s-a aflat sub control rebelilor.

Acțiunea are loc cu sprijinul Forței Aeriene Ruse, instalate în cadrul unei baze din țară începând din 2015, cu intervenția președintelui Vladimir Putin, care a salvat guvernul aliatului său Assad – terestru, luptele sunt întărite de Iran și de gruparea șiită libaneză Hizbullah.

Scopul lui Erdogan

Problema este că oraşul Idlib este considerat o zonă de „escaladare militară”, potrivit unui acord între turci și ruși din 2018. Totuși, la sfârșitul anului trecut, Turcia a invadat nordul Siriei, când americanii au anunțat că vor părăsi regiunea.

Scopul președintelui Recep Tayyip Erdogan era acela de a-i izola pe kurzii din regiune de cei care trăiesc în Turcia, care luptă într-o dispută separatistă violentă de zeci de ani. Într-un acord cu Putin, s-a creat un perimetru la 160 km, dar turcii au intrat și ei în Idlib.

Acolo, ei susțin grupări rebele precum Frontul Nusra, un aliat jihadist al rețelei teroriste Al Qaeda, care este interzis în Rusia. Conflictul de interese a devenit clar și războiul amenință să pună în confruntare Moscova și Ankara, care este membră a NATO (alianța militară a Occidentului).

Înaintarea siriană a condus la lupte cu forțele turcești, care până acum au ucis 14 soldați ai lui Erdogan. Au avut loc represalii cu atacuri aeriene, soldate cu sute de morți, iar președintele turc și-a suplimentat prezența în regiune cu încă 1.000 de militari și echipamente grele în această săptămână.

Țara are 12 posturi de observație în zonă, 4 dintre ele în regiuni pe care Siria le-a recucerit.

Relația dintre țări este oscilantă, dar era apropiată din cauza distanţării dintre Ankara și Washington.

Până unde merg amenințările lui Erdogan

Erdogan nu-l iartă pe Donald Trump pentru că nu-l extrădează pe clericul musulman Fethullah Gülen, pe care îl acuză că ar fi pus la cale o lovitură de stat împotriva lui în 2016 – liderul turc a cumpărat, chiar, și sisteme de arme ruseşti și a fost sancţionat de american.

Retorica turcului s-a lovit, totuşi, de o limită. Joi (13 februarie), Kremlinul a calificat drept inacceptabile acuzațiile lui Erdogan, cu care Putin discutase personal în ajun.

Imediat după aceea, ministrul apărării din Turcia, Hulusi Akar, și-a redus tonul și a declarat că prezența militară a țării sale este menită doar să mențină încetarea focului convenită cu Moscova și că „forța va fi folosită împotriva celor care încalcă armistițiul, inclusiv a rebelilor” – adică aliații săi arabi rebeli.

Amploarea pasului înapoi turc trebuie încă să fie dovedită. Săptămâna trecută, Erdogan sugerase că ar putea chiar să bombardeze capitala siriană, Damasc, dacă forțele sale vor fi ținta altor atacuri.

Drept urmare, o relatare a televiziunii siriene de stat de joi seară, potrivit căreia apărarea aeriană de la Damasc a doborât rachete lansate în direcția sa a provocat îngrijorare.

Totuși, acestea proveneau de la inamicul său din vest, Israelul, care atacă sistematic ținte din Iran și ale mişcării Hizbullah din țara arabă.

Multele fațete din ruinele războiului

Siria este încă, din punct de vedere tehnic, în război cu Israelul, și atât Teheranul, cât și miliția şiită sunt dușmanii săi declarați. Astfel, Tel Avivul încearcă să evite crearea de noi fronturi potențiale în apropierea granițelor sale.

În același timp, statul evreu are un acord de prevenire a conflictelor cu forțele ruse din regiune.

Acesta este un exemplu al țesăturii politice cu multe faţete apărut pe ruinele războiului.

Altul a fost un incident produs la un punct de control de la Hasakah (nord), în care sirienii au atacat miercuri un convoi rămas al forțelor SUA.

Americanii au ucis apoi un băiat de 14 ani. Forțele ruse din regiune au fost nevoite să intervină, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, pentru a împiedica escaladarea situației.

Idlib, jocul de ruletă rusească dintre Ankara și Moscova. Erdogan asmute propaganda turcă împotriva lui Putin