Companii fantomă care caută fonduri europene pentru deghizarea comerţului cu falsuri, fraude în promovarea produselor agricole continentale (bani care sunt spălaţi prin terţe ţări), participarea criminalităţii organizate la manipularea fondurilor pentru lagărele de refugiaţi şi evaziunea la taxele vamale de către grupurile infracţionale organizate (doar intrarea nereglementară a materialelor textile şi încălţăminte ar însemna o evaziune de 2,500 miliarde).
Acestea au fost cele patru tendinţe de comportament grav care au declanşat alarma în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în cursul ultimului an, potrivit raportului prezentat marţi de agenţia comunitară, la Bruxelles.
Documentul evidenţiază deschiderea a 219 investigaţii, după ce experţii lor au analizat informaţiile din 1.259 de cazuri.
Concret, 167 dintre aceste investigaţii au fost încheiate cu emiterea a 256 de recomandări către autorităţile naţionale şi comunitare competente.
Drept urmare, OLAF subliniază că a obţinut recuperarea a 371 de milioane de euro pentru bugetul UE. O parte din fondurile europene care urmează să fie recuperate ar proveni din utilizarea nereglementară a finanţării care rezultă din programele de sprijin dezvoltate la Bruxelles.
În 2018, au fost depistate cel puţin nouă cazuri în Ungaria şi opt în Grecia sau Polonia, ţările care ocupă topul cu cel mai mare număr de anchete. În Spania a existat unul. Acesta a avertizat asupra dublei finanţări a unei mari companii internaţionale dedicate cercetării ştiinţifice.
Compania, care nu este identificată în raport, a revendicat şi a primit acoperire în acelaşi scop şi în aceeaşi perioadă, atât din UE, cât şi din Spania, prin programul Torres Quevedo.
Anchetatorii OLAF au mers la sediul firmei, au avut mai multe întrevederi cu „martori cheie” şi, în coordonare cu autorităţile naţionale, au putut confirma că firma a participat la opt proiecte de cercetare finanţate de un program-cadru european care, în acelaşi timp, a primit 13 subvenţii naţionale.
OLAF a calculat prejudiciul financiar total şi a emis o recomandare Comisiei Europene.
A fost sancţionată de executivul comunitar cu 422.000 de euro şi a trebuit să ramburseze Ministerul Inovaţiei, Ştiinţei şi Universităţilor, care a promovat ajutorul, în total 960.000.
Spania este în continuare în topul cazurilor de „nereguli” cu fondurile de coeziune şi cele agricole. Între 2014 şi 2018, au fost detectate 10.995 de anomalii de acest tip, o cincime din totalul UE, în ansamblul său (50.153), şi de două ori mai mult decât în România (5.553), a doua ţară cu mai multe detectări.
Ideea este că, din cele aproape 11.000 de cazuri cercetate în această perioadă în ţară, OLAF a închis doar şapte cu recomandări. Şi întregul ansamblu de cazuri a însemnat un impact financiar redus, de 3,31%.
Cu toate acestea, dovezile par să aibă o pondere mai mare în dosarele deschise în alte ţări. În România, de exemplu, au fost închise 66 de investigaţii, 52 în Ungaria (cu 2.886 de cazuri presupuse nereglementare) şi 27 în Bulgaria (cu 1.072).
Sursa: RADOR
