Intervenția economică a Budapestei în Transilvania are la bază un document care programatic care definește obiectivele pe termen mediu și lung, dar și măsurile prin care acestea trebuie sau pot fi atinse.
Planul a fost conceput de reprezentanți ai autorităților din Ungaria și oficiali ai UDMR, iar miza asumată este crearea unui „program pentru susținerea renașterii economice a cetățenilor unguri care locuiesc în România”.
Intitulat „Planul Kos Kiraly”, documentul a fost întocmit în 2017 și face trimitere la persoana unui politician maghiar, exponent al transilvanismului din perioada austro-ungară.
În perioada guvernării PSD-ALDE, sprijinul guvernului Viktor Orban pentru maghiarii din Transilvania a sporit și s-a diversificat, în vreme ce Bucureștiul a privit cu un ochi binevoitor întreaga operațiune.
Iată cum sună partea introductivă a documentului:
- Prezentul document a apărut în urma adoptării de către Guvernul ungar a deciziei conform căreia dorește să inițieze un program de sprijin pentru revitalizarea economică pentru cetățenii maghiari din România. Propunem utilizarea în mai multe părți a fondurilor speciale aprobate de Guvernul ungar pentru realizarea unor obiective pe termen scurt și lung. Pe de o parte, ca sume accesibile sub formă de granturi, pe de altă parte sub formă de împrumuturi cu dobândă garantată/avantajoasă, care pot îmbunătăți impactul economic al sumelor date în cazul dezvoltării întreprinderilor mijlocii și mari, consolidarea competitivității. Una dintre cele mai importante garanții pentru maghiarii din România este accesul la construirea unui mediu privat competitiv care poate asigura supraviețuirea, dezvoltarea economică durabilă și fundamentul creării de locuri de muncă pe termen lung. În această privință, propunem să intensificăm planul KK pe aceste direcții.
- Stabilirea detaliată a planurilor de acțiune pentru măsurile necesare este urmată de finalizarea publicării proiectelor de finanțare, ajungând astfel la punerea în aplicare a inițiativelor, lucru care va avea ca rezultat consolidarea antreprenorilor maghiari din România. Planul final de acțiune stabilit în baza asupra principiilor directoare ale acestui proiect e posibil prin colaborarea dintre guvernul maghiar, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, reprezentanți ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania, respectiv Asociația fermierilor maghiari din România și Uniunea oamenilor de afaceri maghiari din România. (…)
- În economia de piață, deși una dintre condițiile competitivității este capacitatea de cooperare, cultura țărilor din Europa de Vest, de cooperare la nivel înalt, se formează lent în fostele state comuniste, deci și în Transilvania. Disponibilitatea cooperării actorilor economici din agricultură, dezvoltare rurală, turism sau alte zone nu a sporit nici prin accesul la clustere sau rețele finanțate de Uniunea Europeană, din cauza gradului ridicat de complexitate, birocrației excesive, structurilor străine (…).
- Din aceste motive, succesul oricărui pachet de măsuri de dezvoltare economică se regăsește în identificarea proiectelor strategice abordate cu efect de multiplicare și integrare, adică exploatarea resurselor existente, cooperare orizontală Dezvoltare, în formarea asociațiilor.
Context
Cotidianul transilvan Krónika a publicat, în decembrie 2019, un interviu cu Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, despre programul iniţiat de Ungaria pentru investițiile din Transilvania, pentru care Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și-au dat acordul în urma negocierilor din 2017 și 2018, conform declarațiilor liderului UDMR.
”Partea română a formulat câteva observaţii: una dintre acestea a fost aceea ca acordarea subvenţiilor să nu fie pe baze etnice, întrucât acest lucru nu este acceptat nici de reglementările UE, nici de cele naţionale. Cealaltă observaţie a fost aceea de a nu fi discriminatorie şi să fie conformă cu finanţările UE. Aşa am ajuns în punctul în care liderii coaliţiei guvernamentale de atunci au spus: în aceste condiţii programul poate demara. (…) Nimeni nu a solicitat un acord scris, astfel că nu s-a realizat aşa ceva”, a declarat Hunor Kelemen, citat de hirado.hu.
Reacția părții ungare venea după ce, în ultimele săptămâni, programul de investiții ”a fost atacat de diplomaţia română”, nota la acea vreme sursa citată.
Potrivit preşedintelui UDMR, responsabilul pentru atacurile din ultima vreme îndreptate împotriva programului este Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti. În opinia sa, în aparatul de la MAE au existat mereu rezerve cu privire la acest program, la fel cum au existat, întotdeauna, tot felul de piedici în calea sistemului de relaţii româno-maghiare.
“Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat preşedintele UDMR, în interviul din decembrie anul trecut.
Două luni mai târziu, în februarie 2020, Csaba Asztalos declara că Ungaria, prin programul de investiții derulat în Transilvania, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, șeful CNCD vorbea despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport și a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei, dar și despre măsurile pe care Ungaria le ia în locul României pentru maghiarii ardeleni (detalii – AICI).
