De la începuturile aviaţiei, inventatorii din lumea întreagă încearcă să creeze maşini capabile să zboare la fel ca păsările şi care să deţină în timpul zborului aceeaşi agilitate, rapiditate şi graţie ca vieţuitoarele înaripate, informează Agerpres, care citează AFP.
Acest vis s-a apropiat joi, tot mai mult de realitate. Cercetătorii de la Universitatea Stanford din California au anunţat că au studiat cu minuţiozitate aripile porumbeilor pentru a crea „PigeonBot”, un fel de dronă cu aripi formată din 40 de pene reale.
„Inginerii din sectorul aerospaţial şi din ştiinţa materialelor pot de acum să înceapă să se gândească la modul în care să conceapă şi să fabrice aripi şi materiale care se mişcă la fel de uşor ca cele ale păsărilor”, a declarat David Lentink, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Stanford şi autorul celor două articole publicate în revistele Science şi Science Robotics care descriu rezultatele acestui studiu.
Toate animalele cu patru membre, inclusiv dinozaurii, provin dintr-un strămoş care avea cinci degete la capătul membrelor sale, care au devenit cu timpul membre superioare, membre inferioare, înotătoare şi aripi.
Păsările din zilele noastre, precum porumbeii, au păstrat trei degete. Studiindu-le aripile într-un tunel aerodinamic, cercetătorii californieni au remarcat că încheieturile şi degetele lor le permit să îşi controleze cu mare precizie poziţia penelor şi anvergura aripilor.
În timpul testelor de zbor, manevrarea încheieturilor şi a degetelor a declanşat viraje strânse şi precise, dovadă – potrivit cercetătorilor – a faptului că păsările folosesc în principal acele degete pentru a-şi coordona direcţia în timpul zborului.
Cercetătorii au descoperit şi modul în care păsările îşi adaptează aripile în timpul zborului: penele adiacente pot să se strângă împreună cu o microstructură ce funcţionează la fel ca o încheietoare cu arici tip Velcro, pentru a face zborul mai fluid.
Acele pene se lipesc între ele când aripa se întinde şi se desfac din nou atunci când aripa se contractă, făcând-o mai rezistentă la turbulenţe.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au remarcat că structuri similare există la numeroase specii de păsări, cu excepţia bufniţelor, care pot să zboare într-o manieră mai silenţioasă.
Acele structuri ce imită încheietorile cu arici, cunoscute sub denumirea „lobate cilia”, ar putea avea o gamă largă de utilizări, din domeniul medical până la cel aerospaţial, fapt ce ar putea reprezenta, conform lui David Lentink şi colegilor lui, numeroase surse de inspiraţie pentru cercetări viitoare.
