Dan Dungaciu, expert în geopolitică şi sociolog, caracterizează anul 2020, metaforic, drept confruntarea dintre lumea lui Trump şi lumea lui Soros, un an în care societatea deschisă a fost puternic agresată, un an în care Trump a fost înfrânt la vot, dar nu e limpede dacă trumpismul a fost înfrânt politic. În Europa, declară el pentru News.ro, mainstream-ul a fost pus aproape la pământ de populiştii buni sau răi.
Dungaciu, profesor la Universitatea din Bucureşti, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, vorbeşte şi despre prezenţa slabă la vot în alegerile parlamentare din România, pe care o pune pe seama agendelor politice clasice, „anchilozate”, astfel explicându-se ascensiunea unui partid ce nu face parte din mainstream, AUR, care este posibil să se ideologizeze sau să dispară aşa cum a apărut.
„Cred că anul 2020 poate fi decupat din succesiunea anilor care au trecut doar formal, birocratic sau administrativ, dar, în esenţă, 2020 a fost parte a unei confruntări mai ample care a fost ilustrată cel mai pregnant de preşedinţia lui Donald Trump, dar nu a fost generată de Donald Trump, o bătălie pe care, metaforic, aş numi-o confruntarea dintre lumea lui Trump şi lumea lui Soros.
În sensul în care lumea lui Soros e gândită de el, absolut legitim, pe baza a ceea el citise el în cartea lui Karl Popper «Societatea deschisă şi duşmanii săi», adică o lume în care individul contează în primul rând, în care comunităţile trebuie să fie puse pe planul doi, în care orice coagulare ideologică e riscantă, orice majoritate devine, într-un fel, tot riscantă şi în care indivizii, prin raţionamentele lor, trebuie să îşi decidă singuri soarta, afilierile şi aşa mai departe. E lumea societăţii deschise care, într-un fel, a venit pe ideea veche a lui Fukuyama, «Sfârşitul istoriei», deci nu avem altundeva unde să mergem decât într-un spaţiu de democraţie liberală şi economie de piaţă.
Lumea lui Soros este lumea aplicată, dacă vreţi, politic a ideii lui Fukuyama după care sfărşitul istoriei a venit, după prăbuşirea comunismului.
Lumea asta, care a durat vreo 30 de ani, a fost puternic agresată, ca să spun aşa, de o resurecţie explicitată de Donald Trump în special. Nu a fost doar el, au fost Brexitul înainte şi resurecţii de alt tip în Europa.
2020 a fost apogeul acestei tensiuni la nivel politic. Lumea lui Donald Trump a fost înfrântă, la nivel electoral, dar urmează să vedem încotro se va duce din punct de vede al acestui tip de axiologii lumea. Trump a fost înfrânt la vot, dar nu e limpede dacă trumpismul a fost înfrânt politic. Socialmente vorbind, nu avem vreo garanţie că trumpismul a ieşit din scenă. Cea mai mare audienţă a Fox News a fost în vremea administraţiei Obama, nu în vremea lui Trump. Ce va urma în SUA va fi un trumpism fără Trump, la nivel social. O să vedem cum se va configura la nivel politic. Ce se va întâmpla cu Partidul republican, care va fi reacţia Partidului Democrat, care vor fi consecinţele… Deci, trumpismul nu a ieşit din viaţa politică. Donald Trump a ieşit din viaţa politică, dar nici la el nu e sigur că a ieşit definitiv, el e mereu surprinzător”.
Tranziţie spre ceva ce nu e limpede
„Cert e că suntem într-un an de tranziţie spre ceva care nu e foarte limpede. Nu putem să considerăm că toată perioada lui Trump a fost un accident istoric şi că ne-am întors la perioada doamnei Hillary Clinton, care e reprezentată (perioada) acum de domnul Joe Biden. Ar fi o simplificare enormă. Evident că nu e un accident, e un trend al istoriei, care, acum, electoral, a fost nevalidat. Să vedem ce se va întâmpla la nivel social şi ce se va întâmpla în exprimările lui politice, care au fost prezente şi în Marea Britanie şi, recent, şi la noi în curte.
Curtea noastră arăta, social – politic, foarte bine, prea bine ca să fie adevărat. Noi aveam două partide de mainstream care nu au fost alterate şi unul care a venit pe turnantă, USR, care a devenit al treilea. Amintesc că al treilea partid din Germania este Alternative fur Deutschland, un partid de cu totul altă formulă decât USR.
Ce vreau să spun este că modificările în spaţiul occidental, chiar şi la casele cele mai mari, precum în Franţa, Spania, Italia şi Marea Britanie, s-au întâmplat peste tot în Europa. În Europa, mainstream-ul a fost pus aproape la pământ de populiştii buni sau răi. Populistul bun a fost Macron, care a pus mainstream-ul la pământ, dar l-a înlocuit cu un partid bun. Dar mainstream-ul din Germania a fost decimat. Au început să apară schimbări majore în harta politică europeană. România a fost neatinsă, de parcă trăiam într-un acvariu. În România, toate partidele erau septice, europene, peisajul politic românesc nu avea niciun termen de comparaţie cu cel european. Ăsta a fost paradoxul, şi noi spuneam că ne europenizăm. Socio-politic, poate, dar sociologic vorbind nu ne europenizam, eram o excepţie a Europei.
În termeni sociologici, exista în România o parte de electorat nereprezentată, ceea ce genera prezenţă foarte redusă la vot. Asta este explicaţia prezenţei reduse la vot. Faptul că populaţia nu se recunoştea în agenda politică. Cine spune că prezenţa redusă la vot este strict din cauza Covid şi aşa mai departe nu are cum să explice de ce cea mai mare prezenţă la vot din istorie în Statele Unite a fost în perioada în care Covid muşca cel mai profund. Deci, nu are legătură cu Covidul, are legătură cu faptul că populaţia nu se mai regăseşte în agenda politică a mainstream-ului, că asta era România.
În SUA, apariţia lui Trump a scos la vot categorii de alegători care nu au votat vreodată, dar şi categorii care erau împotriva lui. Prezenţa la vot în SUA se explică prin faptul că Trump, prin agenda lui, a generat o adeziune aproape, ca să zic aşa, cvasi-religioasă, în termen de suporteri de echipă de fotbal, nu de electorat politic. Aşa cum, pe cale de consecinţă, a generat şi contra-reacţii.
În România, neexistând decât agendele clasice, aş spune anchilozate, ale mainstream-ului, populaţia nu mai ieşea de la vot, nu mai avea ce să voteze”.
O aşteptare ce nu a fost explicitată în discursul politic de până acum
Legat de o eventuală conturare a unui nou tip de clasă politică românească, Dungaciu a spus: „Aici e un pariu. România nu a avut această recrudescenţă electorală precum alte state, pentru că la noi a fost o chestiune pe numere mici, să zic aşa. La noi, multe partide au intrat în Parlament cu scoruri importante, pentru că prezenţa la vot a fost mică, au fost avantajate de o prezenţă mică la urne. Încă nu s-a creat puseul acesta electoral. Dar faptul că a ţâşnit pe turnantă un alt tip de partid, care nu e de mainstream, nu îmi e clar ce partid este deocamdată, arată limpede că în România există o aşteptare care nu a fost fructificată. Acum, o parte din electorat e foarte atentă la ce se va întâmpla. Dacă această formaţiune reuşeşte să îndreptăţească aşteptările care erau latente în viaţa politică românească urmează să vedem. Dacă nu, poate să dispară la fel de repede cum a apărut. Pariul ca ea să se ideologizeze şi să devină purtătoarea agendei pe care multă lume probabil că o aştepta – şansa asta există – la fel cum există şansa să dispară cum a apărut. Dincolo de toate astea, e cert că în România, cel puţin în sondaje se poate vedea, exista o aşteptare care nu a fost vreodată explicitată în discursul politic de până acum. Urmează să vedem dacă România se va schimba semnificativ în perioada următoare, dar, până acum, realitatea politică şi cea sociologică nu se suprapuneau şi cea politică era prea frumoasă ca să fie sociologic adevărată”.
În viziunea sa, anul 2020 poate fi caracterizat prin cuvântul „ruptură”.
„Este o tranziţie globală, la nivel axiologic, la nivel de valori. Nu e sigur spre ce ne ducem după această schimbare în SUA, care e radicală şi majoră, care va afecta întreaga planetă. Nu avem nicio garanţie că trendul care l-a scos în faţă pe Trump s-a anihilat sau că acel trend va mai ieşi la suprafaţă peste 2 ani, când vor fi alegerile mid-term în SUA. Nu ştim care e direcţia. Este o ruptură politică şi urmează să vedem dacă este profundă sau va putea fi reparată de anii care vin. Este o ruptură politică şi strategică”.
Cindva ,cu mult timp im urma , mai mult chiar de jumatate de secol , noi, picii acelor vremuri, ne intreceam in datul cu sania pe derdelusul de la Mitropolie , ce ne oferea viteza maxim posibila , doar acelora dintre noi ce aveam saniute joase (adica foarte aproape si lipite de luciul ghietii.Ce mai fugeam de acasa , fara stirea parintilor , cu saniuta la subtioara , de cele mai multe ori mergind pe jos sau luind tramvaiul numarul 7 ce ne lasa la Piata Unirii , atunci cind aveam cei 25 sau 30 de banuti (atita costa un bilet in acele timpuri la clasa intii sau la clasa a doua)unde platem , strimbind din nas , incasatorei ,ce statea in cuseta ei, plina de cobul timpurilor, incotosmanata de hantele puse una peste alta, dirdiind usor si clantanind aprig din dinti, tremurind de frigul ce pe noi cei mici ne lasa nepasatori . Abia asteptam sa ajungem , mergeam cu totii in – gasca – cum ne placea sa spunem si urcind agale dealul Mitropoliei ne lansam,de undeva de sus de tot , cu burta lipita de lemnul cel umed al saniutei , mindrii ,nevoie mare , de cite ori ii intrecem pe ceilalti prieteni , prieteni- prieteni dar mindria de a fi primul era la ea acasa. Tirziu , spre seara ne intorceam acasa uzi leoarca de atita zapada topita de propria nostra caldura transformata in energie si speram ca parintii nostri sa nu fie de fata , spre a nu ne certa in netarmurita lor grija pentru noi cei care fugarii fiind, nu le-am spus macar unde ne ducem . Ce sa faci , in acele vremuri nu erau nici telefoane mobile, nici alte minuni ce ne inconjoara azi , cu atita dragoste si mai luam si cite vreo chelfaneala de la parintii nostri , in speranta ca data viitoare le vom spune unde mergem si ce facem . Ce o fi fost in sufletele lor , de fiesce data , cind neastimparati fiind , ne luam picioarele la spinare si o tuleam pe te miri unde ?Sa ne oprim aici la acesta mica nazbitie de care multi dintre noi ne mai aducem aminte si sa lasam nostalgia sa ne cuprinda .
scuze este postat gresit .