<< La Moscova speranța este pentru obținerea „rezultate destul de rapide”, în timp ce Washingtonul vorbește despre rezultate incerte. În timp ce diplomații americani și ruși se pregătesc pentru un summit, Geneva, în care miza o constituie echilibrul geopolitic al Europei, diferențele în ceea ce privește starea de spirit sunt izbitoare >>, notează Financial Times.
<< Faptul că Rusia se așează luni la masă având în spate peste 100.000 de militari staționați amenințător la granița cu Ucraina vecină și amenințările prealabile cu acțiuni militare dacă discuțiile vor duce la nimic, este parte a pârghiei de care se folosește.
Mai important, președintele Vladimir Putin și-a atins deja obiectivul de a forța SUA să discute o serie de cereri care ar remodela arhitectura de securitate a Europei, cu puține zone pretabile unui posibil acord care să nu arate ca o capitulare vestică.
„Putin intră în aceste discuții cu o mână foarte puternică . . . Cred că această întâlnire este evaluată greșit”, afirmă Judy Dempsey, senior fellow la Carnegie Europe. „Summitul ar avea succes doar dacă Occidentul intră strâns unit și ar avea o strategie serioasă de negociere. Și nu”.
Rusia privește Europa prin prisma războiului rece a unui continent împărțit între superputeri, explică Dempsey, lucru care se află în conflict cu viziunea SUA și cea europeană de după prăbușirea Uniunii Sovietice.
„Cum vor înghesui [americanii] cercul în pătrat, asta va fi ceva foarte dificil. Putin este de școală veche și nu va renunța la sferele de influență”, a adăugat aceasta.
Două liste de cereri ale Rusiei, înaintate SUA și NATO luna trecută, includ interdicția pentru Ucraina și alte state ex-sovietice de a se alătura alianței militare occidentale, o interdicție privind desfășurarea oricăror rachete suficient de aproape pentru a lovi Rusia și un veto-ul Kremlinului asupra locului în care trupele NATO și armele pot fi staționate în aproape toți membrii flancului estic.
Negocierile au la bază două obiective fundamentale care au definit guvernarea lui Putin de două decenii: un loc la masa geopolitică de top vizavi de SUA și perspectiva opririi expansiunii NATO în est, cu micșorarea prezenței militare americane în Europa.
„Însuși faptul . . . că se discută garanțiile de securitate . . . este un eveniment marcant” pentru Rusia, a declarat Tatiana Stanovaia, fondatoarea R. Politik, o companie de consultanță politică axată pe Kremlin. „Nu s-a mai întâmplat niciodată”.
Pentru negociatorii americani, conduși de secretarul de stat adjunct Wendy Sherman, obiectivul principal este o detensionare a crizei din Ucraina. Dar cum să reușești acest lucru fără a le oferi omologilor lor ruși un premiu de dus acasă, la Moscova, care ar slăbi securitatea Kievului sau pe a aliaților NATO din estul Europei, pare o sarcină primejdioasă.
Jen Psaki, secretarul de presă de la Casa Albă, a declarat săptămâna aceasta că președintele Joe Biden credea că discuțiile de la Geneva ar putea „face progrese în unele chestiuni, în timp ce altele nu sunt viabile” – și că SUA nu vor „răspunde” cererilor Moscovei „punct cu punct”.
„Nu știm ce vor aduce conversațiile de săptămâna viitoare, dar . . . credem că există domenii în care putem face progrese cu Moscova . . . dacă vin la masă pregătiți pentru asta”, a adăugat ea.
Biden se află sub o presiune crescândă pentru a dezamorsa o criză care amenință să-i acapareze administrația, în timp ce încearcă să se concentreze pe alte probleme, în principal pe abordarea variantei Omicron și calmarea inflației.
În același timp, Casa Albă știe că orice sugestie conform căreia ar fi cedat cerințelor Rusiei îi va submina discursul cum că li se opune liderilor autoritari, va declanșa probabil o reacție bipartizană la Capitoliu și va suna alarma printre aliații din întreaga lume care se bazează pe garanțiile de securitate ale SUA.
Delegația rusă, condusă de ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, se va întâlni și cu oficialii NATO, miercuri, la Bruxelles, și cu membrii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, următoarea zi. Dar Moscova a precizat clar că vede SUA ca partener principal de negociere și că aliații NATO vor urma exemplul Washingtonului.
„Noi sperăm . . . într-un rezultat destul de rapid”, a declarat, joi, Riabkov, pentru ziarul Izvestiya. „Va deveni clar dacă este posibil un progres rapid . . . pe subiectele care ne interesează”.
Stanovaia, de la R. Politik, consideră că Putin va fi mulțumit doar de progrese concrete înregistrate la Geneva, având în vedere măsura în care NATO s-a extins deja în Europa de Est ex-sovietică.
„În realitate, nimeni nu știe ce va fi suficient . . . pentru că este clar că Putin nu va primi tot ce a pus pe lista lui”, adaugă ea. „Dar în această primă etapă . . . va fi necesar un fel de concesie din partea SUA”.
De natură să complice mandatul lui Sherman este și absența de la discuții atât a Ucrainei, cât și a UE; ambele ceruseră un rol în discuții, dar au fost eliminate cu succes de Moscova.
Oficialii americani au subliniat în mod repetat că nicio discuție despre Ucraina nu poate avea loc fără prezență ucraineană și că securitatea europeană este o chestiune care privește Europa și NATO. Dar excluzând cele două subiecte, au rămas puține de discutat.
Coordonarea dintre SUA și Europa este complicată de diviziunile persistente în cadrul UE atât în ceea ce privește modul de a gestiona Rusia, cât și rolul Bruxelles-ului în apărarea și securitatea continentului.
Franța și Germania, care au purtat propriile discuții la Moscova săptămâna aceasta, sunt privite cu scepticism de către unele state din estul UE, care le consideră prea dispuse să ajungă la un acord cu Kremlinul. Franța este totodată la originea unui impuls de extindere a „autonomiei strategice” și capacităților de apărare ale UE, o mișcare căreia i se opun alte state membre care resping orice lucru de natură să slăbească rolul NATO ca garanție principală de securitate.
„SUA și europenii . . . au nevoie de o listă de cumpărături cu ceea ce își doresc, nu doar cu ceea ce vrea Rusia”, afirmă Dempsey, de la Carnegie Europe. „Acest [summit] este exact despre ceea ce își dorește Rusia. Încă nu știm ce vrea [Occidentul] de la Rusia”.
„Mergem la masă fără nimic”, adaugă ea. „Cu absolut nimic în mâinile noastre”. >>
