Manifestaţii au fost organizate toată ziua, vineri, la Paris şi în mai multe oraşe franceze în ziua în care era aşteptat verdictul Consiliului Constituţional francez în privinţa reformei pensiilor. După anunţul Consiliului Constituţional, au fost din nou câteva demonstraţii „sălbatice”, cu manifestări violente, în special la Paris, Lyon şi Nantes, dar au fost de mai mică amploare decât altădată, fiind în cele din urmă dispersate. Poliţia a anunţat în cursul serii că a reţinut 112 persoane, relatează Le Figaro, preluat de News.ro.
Toţi ochii au fost aţintiţi vineri asupra celor nouă „înţelepţi” ai Consiliului Constituţional din Franţa, care au validat – cum era de aşteptat, de altfel – partea principală a reformei pensiilor, în special cea referitoare la creşterea vârstei de pensionare la 64 de ani, care a fost confirmată. Cu toate acestea, şase dispoziţii secundare ale textului au fost cenzurate, în timp ce o primă cerere de organizare a unui referendum de iniţiativă comună (RIP) din partea stângii a fost blocată. O a doua solicitare pentru un astfel de referendum urmează să fie judecată la 3 mai.
Confederaţiile sindicale i-au cerut lui Emmanuel Macron să nu promulge reforma şi au refuzat orice întâlnire cu executivul până la 1 mai, în timp ce şeful statului speră acum să îşi relanseze al doilea mandat prezidenţial de cinci ani, care s-a lovit de acest conflict major, la doar un an de la realegerea sa.
Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit la demonstraţie la Paris, după un miting în piaţa din faţa Primăriei. Manifestanţii au incendiat mai multe biciclete pe o stradă şi se îndreptau către Consiliul Constituţional, dar au fost nevoiţi să se întoarcă, fiind blocaţi de poliţie şi s-au îndreptat către Piaţa Bastiliei. Până seara târziu, 112 persoane fuseseră arestate la Paris în timpul unor manifestări huliganice, dar unii manifestanţi violenţi încă mai erau prezenţi pe străzi.
Şeful poliţiei din Paris, Laurent Nunez, a declarat că forţele de ordine au „oprit grupuri de indivizi care comiteau acte de violenţă”. Ca de obicei, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene, dar scandalagiii nu au mai fost totuşi atât de mulţi ca în alte ocazii.
Pe lângă mitingurile de la Paris, Marsilia, Lyon, Nantes şi Rennes, au fost organizate demonstraţii şi în Lille, Dijon, Caen şi Strasbourg.
Circulaţia feroviară a fost suspendată de la ora 20.00 în gara Saint-Charles din Marsilia din cauza prezenţei pe şine a unor manifestanţi, care au plasat apoi obiecte pe calea ferată. Mai multe trenuri aveau întârzieri la plecare sau la sosire.
La Rennes a fost incendiată intrarea într-un comisariat de poliţie.
La Strasbourg, un miting static, autorizat, a adunat între 600 şi 700 de persoane în centrul oraşului. Decizia Consiliului Constituţional a fost întâmpinată iniţial cu o tăcere resemnată, înainte de a fi rostite câteva discursuri. Apoi, a fost lansată o „demonstraţie sălbatică”, ce s-a încheiat după ora 21.00 şi în timpul căreia poliţia a folosit de mai multe ori gaze lacrimogene.
La Toulouse, unde 2.300 de persoane se adunaseră după-amiază pentru o demonstraţie, potrivit prefecturii, câteva sute de persoane mai rămăseseră în Piaţa Capitoliului, în jurul orei locale 18.00.
La Bordeaux, după o adunare de aproximativ 400 de persoane, o parte dintre acestea au manifestat violent începând cu ora 20.00, provocând pagube – coşuri de gunoi arse, staţii de autobuz sparte, geamuri de la bănci sparte – şi aruncând cu pietre în poliţişti. Aceştia din urmă au ripostat cu gaze lacrimogene.
A fost a douăsprezecea zi de grevă şi proteste la nivel naţional în Franţa împotriva reformei pensiilor.
Un Macron slăbit, dar neînduplecat
Cu câteva ore înainte ca judecătorii cu rangul cel mai înalt din Franţa să dea un nou suflu controversatului plan prezidenţial, Emmanuel Macron părea neînduplecat şi provocator, relatează Reuters.
„Să nu renunţi niciodată, acesta este motto-ul meu”, a spus el în timp ce vizita Notre-Dame, la împlinirea a patru ani de la incendiul care a devastat cea mai celebră catedrală a ţării.
Popularitatea lui Macron a scăzut la un nivel record, iar cea mai mare parte a Franţei detestă creşterea vârstei de pensionare cu doi an, dar Curtea Constituţională a decis vineri că legislaţia este în conformitate cu Carta fondatoare a Republicii Franceze.
Acest verdict îi permite preşedintelui în vârstă de 45 de ani să promulge legea, oferindu-i un colac de salvare politică pe care intenţionează să îl folosească pentru a urmări o agendă mai amplă de reforme după câteva luni tumultoase, marcate de greve, proteste şi violenţe.
Provocarea pentru Macron va fi în primul rând să calmeze furia generalizată nu numai faţă de revizuirea pensiilor, ci şi faţă de percepţia că ar dispreţui instituţiile democratice ale ţării, după ce, în lipsa siguranţei unei majorităţi în parlament, a impus legea pensiilor fără un vot parlamentar final, prin asumarea răspunderii guvernamentale.
Planurile lui Macron
O sursă guvernamentală familiarizată cu planurile executivului a declarat că preşedintele şi-a stabilit paşii: măsuri de îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi, inclusiv în domeniul sănătăţii şi al educaţiei, şi o „lege a ocupării depline a forţei de muncă”, menită să accelereze scăderea şomajului la 5%.
Dar Macron trebuie, de asemenea, „să dea dovadă de bunăvoinţă”, a declarat Bruno Cautres, analist politic la Universitatea de Ştiinţe Politice. În acest sens, el a invitat sindicatele la Palatul Elysee pentru discuţii, marţea viitoare, însă liderii sindicali au respins oferta şi au declarat că vor continua lupta.
Ajutând cauza lui Macron, participarea la protestele naţionale a scăzut în ultimele săptămâni. „Chiar şi în Franţa, grevele nu durează la nesfârşit”, a declarat un oficial guvernamental.
Macron a declarat într-un interviu că protestele legate de pensii au arătat că francezii cer mai multă dreptate socială şi a lăsat să se înţeleagă cum intenţionează să ofere acest lucru. „Ce a arătat această furie? Un sentiment de nedreptate. Oamenii spun: sunt mereu aceiaşi care muncesc şi care trebuie să facă eforturi”, a spus el în interviul acordat posturilor TF1 şi France 2. El a criticat „cinismul” companiilor care folosesc bani guvernamentali, dar îşi canalizează profiturile în răscumpărări de acţiuni şi s-a angajat să le determine să cheltuiască mai mulţi bani pentru personal.
De asemenea, el a reiterat o promisiune din campania electorală de a-i face pe cei care beneficiază de ajutor social să muncească între 15 şi 20 de ore pe săptămână pentru a-şi menţine ajutoarele sociale. O astfel de măsură ar fi probabil populară printre alegătorii de dreapta, dar riscă să înfurie stânga, notează Reuters.
De asemenea, ar trebui să îşi găsească un drum şi un sprijin în parlament, unde Macron şi-a pierdut majoritatea de lucru, iar dezbaterile au devenit din ce în ce mai fracturate.
Provocările
Partidul de dreapta „Les Republicains” (LR), pe care guvernul spera că va putea conta pentru a trece reforma pensiilor, a ieşit profund divizat din această sagă. „Există răni deschise în ţară”, a declarat pe Twitter deputatul LR Aurélien Pradié, care s-a răzvrătit împotriva liniei partidului cu privire la reformă. „Ar trebui să fii orb sau iresponsabil pentru a nu vedea realitatea”, a spus tânărul politician.
În plus, patru dintre deputaţii lui Macron au anunţat săptămâna aceasta că ies din grupul parlamentar, slăbind şi mai mult poziţia sa în parlament.
Între timp, a fost afectată şi relaţia dintre Macron şi prim-ministrul său Elisabeth Borne, care, potrivit unor surse, a fost revoltată de scurgerile de informaţii privind atacurile neoficiale la adresa sindicatelor pe care Macron le-a făcut în timp ce se afla în China.
Astfel, în timp ce reforma pensiilor se apropie din ce în ce mai mult de momentul în care devine lege, Macron mai are mult capital politic de recuperat.
„Este o victorie pe termen scurt”, crede Jean-Daniel Levy, analist politic la Harris Interactive. „Stilul său de guvernare pare solitar, autoritar şi lipsit de contact. Aceasta este principala provocare pentru preşedinte astăzi”, a menţionat politologul.
Datoria disidenței împotriva dictatorior ruși. Familia Kara-Murza
