„Regele Mihai: Drumul spre casă”, filmul documentar realizat de echipa de cineaști condusă de John Florescu a pornit într-un turneu prin țară în cadrul unui proiect dedicat educației istorice. Proiecția de gală de la Cluj a umplut sala Casei de Cultură a Studenților de tineri, deși în seara aceea orașul trăia cea mai importantă sărbătoare religioasă dedicată morților. Filmul spune povestea regelui care a trăit sfârșitul nazismului și al comunismului, precum și încercările sale repetate de a se întoarce „acasă”. Documentarul face parte dintr-o serie care include și un film dedicat actului de la 23 august 1944, act prin care Regele Mihai I a pus capăt dictaturii fasciste a criminalului de război Ion Antonescu, precum și filmul „Maria, inima României”, dedicat Reginei Maria a României.
„Cele trei filme vor fi prezentate în toate județele României, în cadrul unui turneu național dedicat educației istorice”, a spus cineastul Dan Drăghicescu, prezent la proiecția filmului. „Vom prezenta filmul în mai multe orașe din țară, iar pentru școli și licee am pregătit DVD-uri cu acest film pe care le putem dona pentru a fi folosite la orele de istorie”, a adăugat el.
Prezent la proiecția de gală, John Florescu, realizatorul seriei de filme despre Regele Mihai, a precizat că realizarea acestui film s-a dorit un proiect internațional, care a durat doi ani, iar varianta lungă – prezentată la Cluj-Napoca în acestă toamnă –, a fost finalizată în aprilie 2022.
Într-o scurtă și densă descriere, John Florescu spune despre film că surprinde o serie de momente dramatice prin care a trecut Regele Mihai de la încoronarea la 6 ani la abdicarea forțată, plecarea din țară, revenirea cu obstacole și regăsirea cu țara spre finalul călătoriei vieții sale. Toate fiind mari emoții.
Ioan Bolovan, profesor de istorie la Universitatea Babeș-Bolyai, le-a vorbit tinerilor prezenți în sala de proiecție despre convingerea sa că istoria ar trebui să coboare din „turnul de fildeș” pentru a educa publicul, a-i face cunoscut trecutul prin mijloace adaptate prezentului, noilor moduri de comunicare. „Văzând ce s-a întâmplat în România în ultimii 32 de ani, cred că istoria nu poate fi un domeniu doar pentru istorici. Cred că noi putem să-i îndeplinim un omagiu promovând valorile, modelul de onestitate, de demnitate, de patriotism și astfel, de acolo de Sus, Regele Mihai va fi satisfăcut că generațiile viitoare nu-l vor uita.”
O lecție necesară
Filmul se fundamentează pe interviul luat de John Florescu în 2003, în Palatul Elisabeta din capitală, Regelui Mihai, interviu care a stat și la baza filmului Războiul Regelui. Aceasta este povestea dramatică a ultimului rege al României, Regele Mihai. „Un rege care l-a sfidat pe Hitler într-un moment de cotitură al celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a fi apoi detronat și exilat din patria sa de către comuniștii impuși de Stalin. Timp de cincizeci de ani a fost un rege fără țară. Prins între marii protagoniști ai Războiului Rece, a fost abordat de către C.I.A., care a încercat să îl atragă în operațiile secrete anti-comuniste din România și a fost spionat constant de agenții temutei Securități. Frustrat și singur, a urmărit din exil cum Nicolae Ceaușescu distrugea țara pe care o iubea – și a sperat că va veni o zi în care se va putea întoarce acasă la poporul său.
Pornind de la un interviu inedit cu Regele, și folosind un interviu audio exclusiv cu Prințul Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a, analize ale istoricilor, precum și mărturii ale membrilor familiei regale și ale consilierilor apropiați, Regele Mihai: Drumul către casă ne dezvăluie o poveste despre curaj, tenacitate și despre triumful speranței. O lecție de istorie absolut necesară”, explică istoricul Ioan Bolovan conținutul filmului.
Cineastul Dan Drăghicescu a făcut și o mărturisire: când a ajuns să vadă Actul abdicării Regelui Mihai, exemplarul original, după multe insistențe, în 2018, a descoperit pe fișa pe care a trebuit să o completeze că nimeni, în afară de o singură persoană, în 1990, nu mai fusese curios să vadă acest document în toți acei ani. Varianta care era cunoscută publicului este o copie de două pagini, originalul – a mai spus el – are patru pagini, iar pe ultima pagină, printre semnăturile participanților la actul abdicării, apare și numele unui scriitor: Mihail Sadoveanu.
Istorie, IT și Finanțe
Prezente în sală, două tinere, Adina și Mirela, de 30 și 22 de ani, spun că au venit să vadă filmul pentru a „recupera” istoria pe care nu o cunosc îndestul. „Mă pasionează acele părți din istorie despre care simt că n-am învățat suficient la școală”, spune Adina. „M-am gândit de multe ori cum ar fi fost să trăiesc într-o țară care n-ar fi cunoscut comunismul și ar fi rămas monarhie. Cred, sper că ar fi fost o altă Românie. Iar întrebarea aceasta m-a frământat tot timpul.”
Ea lucrează în domeniul financiar și, la fel ca Mirela, care este project manager în domeniul IT, vor să promoveze în mediul lor „adevărul despre monarhie și istoria mai puțin cunoscută a României”. „Am acasă cărți despre monarhie, despre mașinile de epocă, despre o lume care nu mai este dar ale cărei valori trebuie să rămână. Cu siguranță copilul meu va ști mai multe despre toate astea decât am știut eu”, spune Adina.
