Fostul președinte bulgar Rumen Radev, un general în rezervă critic față de elitele politice și cu poziții apropiate de Rusia, încearcă odată cu noile alegeri legislative anticipate care au loc duminică în Bulgaria să obțină funcția de prim-ministru, după ce a făcut o campanie pe o platformă anticorupție și a recunoscut ambiția de a deveni o versiune bulgară a naționalistului ungar Viktor Orban, scrie joi agenția EFE, citată de Agerpres.
Radev, în vârstă de 62 de ani, intră în alegeri ca favorit în sondaje, după ce a demisionat din funcția de președinte în ianuarie, cu un an înainte să-și încheie al doilea și ultimul său mandat.
Acest al optulea scrutin parlamentar în perioada scursă din anul 2021 este marcat de o nemulțumire socială generalizată, de respingerea unei clase politice percepute ca fiind corupte și de frustrarea față de nivelul de trai care se menține scăzut în această țară cea mai săracă din UE și care a adoptat anul acesta moneda euro.
Demisia lui Radev din funcția de președinte pentru a candida în alegeri, a explicat el, a răspuns nevoii de a ‘asculta cetățenii’ într-o perioadă de profundă criză politică, marcată de instabilitate instituțională și proteste împotriva corupției.
Fost comandant-șef al Forțelor Aeriene, Radev și-a început cariera militară în 1987, încă sub regimul comunist, și s-a impus printre militarii cei mai distinși ai țării. Absolvent cu merite în Bulgaria și, mai târziu, după căderea comunismului, în SUA, unde a fost cel mai bun student străin la Air Command and Staff College, și-a construit o reputație de profesionist în calificarea sa militară înainte de a intra în politică.
În 2016, Radev a fost ales președinte, după ce a candidat ca independent cu sprijinul Partidului Socialist, iar în 2021 a fost reales. El a avut în tot acest timp o relație tensionată cu liderul populist conservator Boiko Borisov, fost premier și cel mai influent politician bulgar din ultimii 15 ani, pe care l-a acuzat adesea că tolerează corupția.
Conflictele sale cu elitele politice ale sistemului i-au adus sprijin popular, mai ales după ce a susținut mai multe proteste publice, inclusiv mobilizarea împotriva corupției și a creșterii prețurilor care a dus la căderea guvernului de coaliție condus de premierul Rosen Jeleazkov în decembrie anul trecut.
Acum, cu un mesaj naționalist focalizat pe regenerarea statului, securitatea națională și tragerea la răspundere, Radev caută să capitalizeze electoral nemulțumirea publică.
Obiectivul său declarat este ‘transformarea Bulgariei’, deși criticii săi afirmă că stilul său individualist ar putea submina democrația. De altfel, Radev nu își ascunde admirația pentru premierul conservator și naționalist ungar Viktor Orban, care părăsește puterea după 16 ani în urma pierderii alegerilor. Radev vede în Orban modelul său politic, dar mai pragmatic și mai puțin conflictual, inclusiv în relațiile cu Bruxelles-ul.
El și-a axat campania pe măsuri anti-inflație și pe prioritizarea economiei ‘mai presus de ideologii’. Radev a pledat astfel pentru reluarea dialogului cu Rusia, astfel încât Bulgaria să poată avea acces din nou la resurse energetice ieftine, a contestat Pactul Verde european și a adoptat o poziție critică față de principiile liberale, inclusiv față de politicile favorabile minorității LGBTI.
Radev a încercat anul trecut, fără succes, să obțină convocarea unui referendum privind adoptarea monedei euro, argumentând că o decizie de o asemenea anvergură ar trebui să aibă un consens social larg, mai ales într-o țară în care o parte semnificativă a populației este amenințată de sărăcie.
Discursul său combină anumite elemente eurosceptice și o critică frontală la adresa elitelor politice și economice, pe care le acuză că profită de sistem în detrimentul cetățenilor. În acest sens, Rumen Radev denunță influența unor personalități precum fostul premier Borisov și afaceristul Delyan Peevski, pe care îi acuză pentru distorsionarea vieții politice a țării.
În politica externă, Radev pledează pentru o abordare pragmatică ce combină apartenența la UE și NATO cu o poziție critică față de sancțiunile împotriva Rusiei. El susține menținerea relațiilor cu Moscova și se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei, argumentând că acesta prelungește conflictul.
Papa Leon al XIV-lea: Lumea este devastată de o mână de tirani
