Emil Hurezeanu, despre Revoluția din 1989, în La Stampa: „Am transformat scânteia din Timișoara în incendiu”

emil hurezeanu la stampa

Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania și una dintre vocile Radio Europa Liberă în timpul regimului comunist, își amintește, într-un material publicat de cotidianul italian La Stampa, zilele care au dus la prăbușirea dictaturii în România. Totul a început în ziua de 16 decembrie, la Timișoara, scrie jurnalista Francesca Sforza, cea care semnează materialul.

În data de 16 decembrie s-au împlinit 30 de ani de la momentul în care scânteia aprinsă la Timișoara a dus la explozia revoluției române, scrie Sforza. Totul a culminat cu execuția rapidă a dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena, în ziua de Crăciun.

Nu au fost singurii care au plătit cu sânge sfârșitul unei epoci sumbre și pline de durere. În jur de 1.000 de oameni și-au pierdut viața, iar alte 3.000 au fost rănite, se arată în materialul din La Stampa. România a fost singura țară dintre semnatarele Pactului de la Varșovia (alianță militară fondată ca răspuns la NATO – n.r.) care a plătit cu tribut uman sfârșitul dictaturii. Multe dintre faptele acelor zile au rămas încă nelămurite.

„Revolta putea să se aprindă și să se stingă la Timișoara dacă Radio Europa Liberă nu ar fi purtat-o din țară în țară, până la București”, a spus Emil Hurezeanu pentru La Stampa.

Pe Emil Hurezeanu, actual ambasador al României la Berlin, Revoluția l-a prins la Europa Liberă – postul de radio finanțat de americani pentru a contribui, prin distribuirea de informații, la prăbușirea regimurilor comuniste din blocul de est – unde activa în calitate de corespondent.

„Am transformat scânteia din Timișoara în incendiu”, a spus Hurezeanu, care a încercat să facă lumină asupra unor zone gri care învăluie încă acele zile cumplite. De exemplu, numărul morților. Sunt voci care acuză Radio Europa Liberă că ar fi „umflat” numărul morților pentru a amplifica sentimentul de revoltă împotriva lui Ceaușescu. „Fals. Am fost la microfon în seara zilei de 17 decembrie și nu am avut nicio confirmare a numărului victimelor: ambasada americană vorbea de un mort, ambasada japoneză de trei”, a spus ambasadorul României în Germania. Hurezeanu a explicat că agențiile de presă MTI și Taniuk (n.r. – din Ungaria, respectiv Iugoslavia) poartă vina informațiilor false apărute despre numărul morților din România, care ar fi ajuns, se spunea atunci, la patru sau chiar cinci mii. Acesta susține că vina pică pe Europa Liberă tocmai din cauza popularității de care se bucura postul de radio în România.

Nu mai există niciun dubiu că Ungaria a jucat un rol în căderea regimului, „pentru că la Budapesta exista un grup important de disidenți români”. Același discurs și despre Iugoslavia: „Nimeni nu îl iubise vreodată pe Ceaușescu, pentru că în anii șaizeci, atunci când ortodoxia comunistă era puternică, a acționat ca un liberal și a urmat Occidentul atât de mult încât a refuzat să susțină Armata Roșie în timpul Primăverii de la Praga”.

„Un tragic paradox, al nostru: atunci când toți comuniștii din Pactul de la Varșovia trăiau în întuneric, noi eram singurii care nu studiam la școală rusa, care nu aveau trupe de la Moscova pe teritoriu”, își amintește Hurezeanu. El spune că regimul din România s-a îmbibat de cultul personalității, care, alături de obsesia lui Ceaușescu de a plăti datoria externă a României, a împins populația la foame extremă. „Oamenii erau furioși”, își amintește Emil Hurezeanu.

Revoluția Română s-a soldat cu 1104 morți și 3321 de răniți, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății. Cele mai multe victime au fost înregistrate după fuga soților Ceaușescu. Ce s-a întâmplat cu adevărat în zilele care au dus la prăbușirea regimului comunist în România nu știm nici la 30 de ani de la momentul 1989.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here