Creativitatea și gândirea critică ar putea avea de suferit. Dar există modalități de a atenua impactul, notează The Economist.
<< Oricine a susținut vreodată un test standardizat știe că a răspunde rapid la o întrebare amplă de tip eseu, în 20 de minute sau mai puțin, necesită un efort cerebral considerabil. Accesul nelimitat la inteligența artificială (AI) ar ușura cu siguranță această sarcină mentală. Însă, după cum sugerează un studiu recent realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), acest ajutor ar putea veni cu un preț.
Pe parcursul unei serii de sesiuni de redactare de eseuri, studenții — atât cei care au lucrat cu ChatGPT, cât și cei care nu — au fost conectați la electroencefalograme (EEG) pentru a le fi măsurată activitatea cerebrală în timpul efortului. În toate cazurile, utilizatorii de AI au prezentat o activitate neuronală semnificativ mai redusă în zonele creierului asociate cu funcțiile creative și atenția. De asemenea, studenții care au scris cu ajutorul chatbotului au avut dificultăți mult mai mari în a reda corect un citat din lucrarea pe care tocmai o redactaseră.
Constatările fac parte dintr-un număr tot mai mare de cercetări privind efectele potențial negative ale utilizării inteligenței artificiale asupra creativității și învățării. Aceste lucrări ridică întrebări importante – dacă beneficiile impresionante pe termen scurt oferite de AI generativă nu cumva atrag o „datorie” ascunsă pe termen lung.
Studiul MIT completează concluziile altor două cercetări de referință privind relația dintre utilizarea AI și gândirea critică. Primul, realizat de cercetători de la Microsoft Research, a analizat 319 angajați din domeniul cunoașterii care foloseau AI generativă cel puțin o dată pe săptămână. Respondenții au descris peste 900 de sarcini realizate cu ajutorul AI, de la rezumarea unor documente lungi până la conceperea unei campanii de marketing. Potrivit autoevaluărilor participanților, doar 555 dintre aceste sarcini au necesitat gândire critică — de exemplu, revizuirea atentă a unui rezultat generat de AI înainte de a-l trimite unui client sau reformularea unei cereri după ce primul rezultat generat de AI a fost nesatisfăcător. Restul sarcinilor au fost considerate, în esență, mecanice. Per ansamblu, majoritatea angajaților au relatat că au avut nevoie de mai puțin sau mult mai puțin efort cognitiv pentru a finaliza sarcinile cu ajutorul unor instrumente de tip AI generativă, precum ChatGPT, Google Gemini sau Copilot-ul AI al Microsoft, comparativ cu situația în care ar fi realizat aceleași sarcini fără ajutorul AI.
Un alt studiu, realizat de Michael Gerlich, profesor la SBS Swiss Business School, a chestionat 666 de persoane din Marea Britanie cu privire la frecvența utilizării inteligenței artificiale și gradul de încredere pe care îl aveau în aceasta, înainte de a le adresa întrebări bazate pe un test de gândire critică recunoscut pe scară largă. Participanții care foloseau AI mai frecvent au obținut scoruri mai mici pe toate planurile. Dr. Gerlich spune că, după publicarea studiului, a fost contactat de sute de profesori de liceu și universitate, care se confruntă cu o utilizare tot mai răspândită a inteligenței artificiale în rândul studenților și care, afirmă el, „au simțit că studiul reflectă exact ceea ce trăiesc în prezent”.
Dacă utilizarea inteligenței artificiale va slăbi, pe termen lung, capacitatea creierului uman, asta rămâne o întrebare deschisă. Cercetătorii implicați în toate cele trei studii au subliniat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o legătură cauzală clară între utilizarea intensă a AI și o eventuală slăbire a funcțiilor cognitive. În studiul realizat de Dr. Gerlich, de exemplu, este posibil ca persoanele cu o gândire critică mai bine dezvoltată să fie pur și simplu mai puțin înclinate să se bazeze pe AI. Studiul MIT, la rândul său, a avut un eșantion foarte mic (doar 54 de participanți) și s-a concentrat pe o singură sarcină restrânsă. În plus, instrumentele de tip AI generativă sunt concepute tocmai pentru a reduce efortul mental al utilizatorilor, așa cum fac multe alte tehnologii. Încă din secolul al V-lea î.Hr., Socrate era citat plângându-se că scrisul nu este „un leac pentru memorie, ci un mijloc de reamintire”. Calculatoarele îi scutesc pe casieri de calcule manuale. Aplicațiile de navigație elimină nevoia de a citi hărți. Și totuși, puțini ar argumenta că, din această cauză, oamenii ar fi devenit mai puțin capabili.
Există puține dovezi care să sugereze că faptul de a le permite mașinăriilor să preia sarcinile mentale ale utilizatorilor modifică în mod fundamental capacitatea intrinsecă a creierului de a gândi, spune Evan Risko, profesor de psihologie la Universitatea din Waterloo, care, împreună cu un coleg, Sam Gilbert, a introdus termenul de „descărcare cognitivă” („cognitive offloading”) pentru a descrie tendința oamenilor de a externaliza sarcinile mentale dificile sau plictisitoare către ajutoare externe.
Îngrijorarea, după cum o exprimă Dr. Risko, rezidă în aceea că inteligența artificială generativă permite „descărcarea unor procese mult mai complexe”. A te baza pe un calculator pentru calcule mentale simple — care au un domeniu de aplicare restrâns — nu este același lucru cu a externaliza procese de gândire complexe, cum ar fi redactarea unui text sau rezolvarea unei probleme. Iar odată ce creierul se obișnuiește cu această „descărcare”, poate deveni un obicei greu de întrerupt. Tendința de a căuta cea mai puțin solicitantă cale de a rezolva o problemă, cunoscută sub numele de „zgârcenie cognitivă” (cognitive miserliness), ar putea crea ceea ce Dr. Gerlich descrie ca un cerc vicios: pe măsură ce persoanele dependente de AI au tot mai mari dificultăți în a gândi critic, creierul lor devine mai „zgârcit” din punct de vedere cognitiv, ceea ce duce la o dependență și mai mare de AI. Un participant la studiul lui Dr. Gerlich, utilizator frecvent al IA generative, a recunoscut cu regret: „Mă bazez atât de mult pe AI, încât nu cred că aș ști cum să rezolv anumite probleme fără ea.”
Multe companii privesc cu entuziasm posibilele câștiguri de productivitate aduse de o adoptare mai largă a AI. Însă, acest progres ar putea ascunde un revers neplăcut. „O deteriorare pe termen lung a gândirii critice ar putea duce la scăderea competitivității,” avertizează Barbara Larson, profesoară de management la Northeastern University. Utilizarea prelungită a AI ar putea, de asemenea, reduce creativitatea angajaților. Într-un studiu realizat la Universitatea din Toronto, 460 de participanți au fost rugați să propună utilizări imaginative pentru diverse obiecte obișnuite, cum ar fi un cauciuc de mașină sau o pereche de pantaloni. Cei care au fost expuși la idei generate de AI au oferit răspunsuri considerate mai puțin creative și mai puțin variate decât grupul de control care a lucrat fără ajutor extern.
Când a venit vorba de pantalonii din experiment, de exemplu, chatbotul a sugerat umplerea unei perechi cu paie pentru a crea jumătate de sperietoare — practic, reutilizând pantalonii tot ca pantaloni. În schimb, un participant care nu a primit ajutor a propus să pună alune în buzunare pentru a crea un loc inedit pentru hrănirea păsărilor.
Există însă metode de a menține creierul „în formă”. Dr. Larson sugerează că cea mai inteligentă abordare în relația cu AI este să-i limităm rolul la cel de „asistent entuziast, dar oarecum naiv”. Dr. Gerlich recomandă ca, în loc să cerem chatbotului să genereze direct rezultatul final dorit, să-l implicăm treptat în proces, solicitându-i ajutorul pas cu pas. De exemplu, în loc să întrebăm „Unde să merg într-o vacanță cu soare?”, am putea începe cu o întrebare mai specifică, precum „Unde plouă cel mai puțin?”, și să construim progresiv soluția de acolo.
Echipa de la Microsoft a testat inclusiv asistenți AI care întrerup utilizatorii cu „provocări” menite să le stimuleze gândirea profundă. Într-o direcție similară, o echipă de la universitățile Emory și Stanford a propus transformarea chatboturilor în „asistenți de gândire”, care să pună întrebări provocatoare în loc să ofere direct răspunsuri. Am putea spune că Socrate ar fi fost de acord cu această abordare.
Alătură-te programului
Astfel de strategii s-ar putea dovedi, în practică, mai puțin utile — chiar și în eventualitatea puțin probabilă în care dezvoltatorii de modele ar modifica interfețele pentru a face chatboturile mai greoaie sau mai lente. Ele ar putea avea chiar un efect negativ. Un studiu realizat de Universitatea Creștină Abilene din Texas a constatat că asistenții AI care interveneau constant cu provocări au degradat performanța programatorilor mai slabi într-o sarcină simplă de codare.
Alte măsuri posibile pentru a menține creierul activ sunt mai simple — dar și mai autoritare. Utilizatorii prea entuziaști ai AI generativă ar putea fi obligați să vină mai întâi cu propriul răspuns la o întrebare sau să aștepte câteva minute înainte de a avea acces la AI. Acest tip de „forțare cognitivă” (cognitive forcing) ar putea, potrivit cercetătoarei Zana Buçinca de la Microsoft, să ducă la performanțe mai bune — dar va fi mai puțin popular. „Oamenilor nu le place să fie forțați să se implice”, spune ea. Drept urmare, cererea pentru metode de ocolire ar fi probabil ridicată. Într-un sondaj reprezentativ la nivel demografic realizat în 16 țări de firma de consultanță Oliver Wyman, 47% dintre respondenți au declarat că ar folosi instrumente de tip AI generativă chiar dacă angajatorul lor le-ar interzice.
Tehnologia este atât de nouă încât, pentru multe sarcini, creierul uman încă rămâne cel mai ascuțit instrument din trusă. Dar, în timp, atât utilizatorii AI, cât și autoritățile de reglementare vor trebui să evalueze dacă beneficiile pe scară largă depășesc eventualele costuri cognitive. Dacă vor apărea dovezi solide că AI îi prostește pe oameni, oare le va păsa ? >>
