Pandemia de coronavirus a devenit o mare oportunitate pentru conspiraționiștii din toată lumea și de toate culorile, scrie Der Spiegel. Publicația germană a stat de vorbă cu expertul în teoria conspirației, Michael Butter, de la Universitatea din Tubingen, despre pericolele pe care aceste idei le reprezintă pentru democrați, dar și despre cum pot fi convinși adepții lor că, totuși, greșesc.
DER SPIEGEL: Domnule Butter, credeți că majoritatea oamenilor care demonstrează împotriva măsurilor legate de coronavirus, impuse de guvern, sunt și adepți ai teoriei conspirației. De ce?
Butter: Nu pot fi convinși cu argumente raționale și arată deschis că consideră că virusul este fie o invenție, fie un pericol exagerat masiv. Nu poartă măști, ignoră regulile de distanțare socială și cred într-o narațiune destul de tipică.
DER SPIEGEL: Care?
Butter: Că elita – adică politicienii, oamenii de știință și mass-media tradițională – a construit artificial această amenințare pentru a-și garanta anumite privilegii și pentru a elimina drepturile de care se bucură oamenii obișnuiți. În țările care au cunoscut un număr mai mare de decese din cauza pandemiei, există alte narațiuni în joc. Acolo, poveștile despre armele biologice care ar fi eliberat virusul joacă un rol mai mare. La început, când exista temerea că noi, în Germania, putem avea un număr similar de cazuri ca în Italia sau Franța, acea narațiune era și mai răspândită aici.
DER SPIEGEL: Vreți să spuneți că fiecare teorie a conspirației are rădăcini în condițiile de pe terenul de joc?
Butter: Este vorba despre dezvoltarea unui sentiment de coerență pentru propria viață. Chiar dacă este în mare parte subliminală, este o necesitate umană elementară. În contextul internetului, este deosebit de ușor să faci asta, cu ajutorul mass-media alternative. Rezultatul este dezvoltarea contra-publicului, în care persoanele ale căror opinii ar fi considerate false de către publicul tradițional sunt celebrate ca autorități. În legătură cu atitudinile anti-refugiați, s-a vorbit mult despre puterea acestor bule de a dezvolta un consens larg împărtășit. Acum, o vedem din nou.
DER SPIEGEL: Deși în demonstrațiile care au avut loc recent, nu doar negaționiștii corona au ieșit în stradă. De asemenea, s-au alăturat o mulțime de oameni care s-au opus mult timp vaccinurilor sau care cred că undele radio sunt periculoase.
Butter: Și ei cred că sunt victimele unei conspirații și au un lucru în comun: au identificat aceiași vinovați. Ei scandează „Jos Merkel!” și ar dori să scape de democrația reprezentativă, în care oamenii nu au un impact direct asupra deciziilor luate.
DER SPIEGEL: În timpul demonstrației de la Berlin de acum două săptămâni, un practicant de mdicină alternativă le-a cerut oamenilor să escaladeze scările din fața Reichstagului, sediul parlamentului federal german, Bundestag. Mame care afișau simboluri ale mișcării pentru păcii stăteau brusc lângă radicalii de dreapta și a existat chiar un discurs în ebraică și o sesiune de meditație de grup. Cum se potrivesc toate acestea?
Butter: Nu se potrivesc. Acești oameni sunt uniți doar de alegerea lor de a se alătura protestului și de convingerea că propriul lor adevăr este adevărul corect. Ei se văd ca un contra-public. În comparație cu demonstrațiile corona din mai, apare ceva nou aici. Pe atunci, mulți cetățeni luminați s-au alăturat protestelor, din îngrijorarea că drepturile de bază erau călcate în picioare și fără a crede neapărat într-o conspirație.
DER SPIEGEL: Dar cei care flutură steagul mișcării pacifiste ar trebui să fie conștienți de faptul că radicalii de dreapta nu sunt tocmai cea mai bună companie de protest, chiar dacă amândouă taberele cred că este în plină desfășurare o conspirație.
Butter: Cunoștințele despre semnificația originală a acestor simboluri nu sunt răspândite. Deși îi exclud pe cei care aderă la ideile de dreapta: își arborează în mod intenționat drapelele între steagurile curcubeu și simbolurile păcii pentru a le face să pară că le aparțin. Dar mulți participanți au cel mult o înțelegere vagă a istoriei. Ai putea-o numi o înțelegere anistorică a istoriei.
DER SPIEGEL: Va trebui să explicați asta.
Butter: Pe de o parte, sunt oameni care spun că steagul Imperiului German este OK, deoarece războiul a început doar după ce naziștii au preluat controlul. Alții consideră că măsurile puse în aplicare de guvernul german pentru combaterea coronavirusului sunt o confiscare a controlului, comparabilă cu 1933, și cer demisia cabinetului, astfel încât germanii să nu fie jefuiți de libertățile lor, așa cum s-a întâmplat sub Adolf Hitler.
DER SPIEGEL: Credeți că între un sfert și o treime dintre germani sunt receptivi la teoriile conspirației. Cât de mare este pericolul prezentat de această minoritate, pentru democrație?
Butter: E greu de spus, deoarece include și 17% dintre germani care, potrivit unui sondaj, cred că americanii nu au aterizat niciodată pe Lună. Totuși, trebuie să presupui că persoanele care au o afinitate pentru teoriile conspirației sunt receptive și la credințele iraționale cu privire la coronavirus. În acest sens, demonstrațiile actuale au un potențial enorm de a-i atrage pe alții. Ca atare, este destul de liniștitor faptul că nu mai mult de 38.000 de oameni s-au alăturat protestelor acum câteva săptămâni la Berlin. Și tind să nu cred că grupurile de dreapta vor putea să deturneze această scenă.
DER SPIEGEL: De ce nu?
Butter: Mai ales din cauza istoriei așa-numitelor demonstrații de luni. Au început în 2014, oameni de diferite convingeri politice avertizând asupra escaladării conflictului din Ucraina. Reichsbürger (un grup de dreapta care respinge legitimitatea statului german modern – n.r.), misticii și teoreticienii conspirației s-au alăturat demonstrațiilor și o mică parte s-a radicalizat, deși mulți au considerat că au fost înșelați de dreapta. Văd astfel de fracturi dezvoltându-se și acum. Faptul că există controverse semnificative pe platformele corona-sceptice cu privire la așa-numita „asaltare a Reichstagului” poate fi văzut ca o fractură inițială.
DER SPIEGEL: Într-un documentar TV recent, un bărbat spunea, cu seriozitate, că elita bea sângele copiilor mici. Ce îi determină pe oameni, în secolul XXI, să creadă astfel de fantezii?
Butter: Este mai puțin surprinzător decât poate părea la prima vedere. Într-o societate iluminată, trebuie să suporți incertitudinea și să înțelegi că, pentru multe întrebări și probleme, s-ar putea să nu existe niciodată o soluție. Nu toată lumea poate face față acestui tip de incertitudine. Și coronavirusul ne-a confruntat cu o mulțime de ele: descoperirile științifice se schimbă constant și structura federalistă a Germaniei, cu deciziile sale inconsistente de la land la land, întărește și mai mult acest sentiment. Unii oameni consideră că este reconfortant să-i demonizeze pe conducători.
DER SPIEGEL: Teoreticienii conspirației se simt mai confortabil?
Butter: Teoriile confirmă propria lor viziune asupra lumii – și îi eliberează de responsabilitate. Cei care cred că pericolele corona au fost exagerate nu trebuie să respecte regulile și nici nu trebuie să se îngrijoreze de propria lor sănătate sau a familiilor lor. Și pentru că sunt capabili să-i vadă pe toți aceia care sunt îngrijorați ca soldați ai unei conspirații ostile, nici măcar nu trebuie să-și facă griji cu privire la încălcarea dreptului lor la integritate corporală.
DER SPIEGEL: Teoriile conspirației au făcut parte din politică încă din antichitate. Ce lecții pot fi învățate din trecut?
Butter: Niciuna care să poată fi generalizată. Fiecare set de circumstanțe este prea unic pentru asta. În Republica de la Weimar, teoriile conspirației făceau parte din cunoașterea larg acceptată. Erau naționaliștii cu legenda lor, comuniștii cu ideea lor de conspirație capitalistă destinată clasei muncitoare și propaganda în jurul presupusei conspirații evreiești globale. Abia în anii 1960, teoriile conspirației din Germania s-au retras la marginea societății și și-au schimbat fundamental linia de atac.
DER SPIEGEL: Ce vreți să spuneți?
Butter: Până în acel moment, au fost utilizate în primul rând de cei cu putere, pentru a-i stigmatiza pe presupușii subversivi – evrei, francmasoni, socialiști sau catolici. Dar apoi s-au transformat într-un instrument populist pentru cei care se consideră oameni obișnuiți, așa cum vedem acum. În anii 1970 și 1980, adepții teoriei conspirației au trebuit să investească mult mai mult din timpul lor. Copiau cărți și distribuiau broșuri. Astăzi, tot ce trebuie să faci este să cauți pe Google și să postezi. Și cu cât informațiile sunt mai detaliate, cu atât mai bine. Oricât disprețuiesc teoreticienii conspirației principiile iluminării, aceștia se străduiesc să le imite.
DER SPIEGEL: Vorbiți despre calcule și grafice?
Butter: Susținătorii ideilor iraționale adăpostesc o mulțime de date pentru a arăta că sunt în posesia adevărului. Dacă vorbiți cu oameni care cred că guvernul american a fost în spatele distrugerii turnurilor gemene, veți auzi imediat că oțelul folosit la construcția turnurilor s-ar topi doar la temperaturi care nu ar putea fi atinse niciodată de o explozie de jet de kerosen. Astfel de argumente sunt ușor de respins, însă din cauza faptului că oamenii nu sunt, în mod normal, informați cu privire la temperaturile de topire ale oțelului, există o impresie inițială de precizie științifică.
DER SPIEGEL: Ce pot face politicienii pentru a-i recâștiga pe acești oameni?
Butter: Nu prea mult. Știm dintr-o serie de studii că susținătorii convinși ai ideilor iraționale le cred și mai puternic atunci când este apare contra-rezistența. Cel mult, membrii familiei sau prietenii îi pot convinge să-și reconsidere punctul de vedere.
DER SPIEGEL: Ce pot face?
Butter: Ar trebui să-i întrebe de ce cred toate acele lucruri, dar nu ar trebui să se arate amuzați, supărați sau confuzi atunci când fac acest lucru. În mod ideal, o astfel de discuție deschisă va declanșa un proces de auto-reflecție. Este un proces lung, adesea nereușit, dar este sensibil să susținem inițiative prin care membrii familiei să poată învăța astfel de strategii. Pe termen mediu, negaționiștii corona prezintă de fapt un pericol.
DER SPIEGEL: De exemplu?
Butter: În cazul în care o mișcare populistă se dezvoltă din proteste, în care teoreticienii conspirației se aliniază cu un corp de oameni nemulțumiți și nefericiți, situația ar putea deveni mult mai precară decât este în prezent. Combinația dintre iraționalitate și frustrare este una explozivă, deoarece poate pregăti calea partidelor antidemocratice. Și deja, protestele au arătat că societatea noastră este divizată pe probleme cruciale.
