Partidele parlamentare au colectat şi cheltuit, în mare, mai mulţi bani decât în 2021 – reiese din raportul de analiză a finanţării partidelor politice pentru anul 2022, realizat de Expert Forum, potrivit Agerpres.ro.
Datele disponibile pentru 93 de partide indică venituri totale de 276,7 milioane lei, respectiv cheltuieli de 239,7 milioane de lei.
Dintre acestea, 27 de partide nu au raportat niciun venit.
„Datele ne arată că partidele parlamentare au colectat şi cheltuit, în mare, mai mulţi bani decât în 2021. Partidele au pus bani deoparte şi din subvenţii, cel mai probabil în perspectiva anului electoral 2024”, potrivit raportului.
PNL a declarat venituri în avans (pot fi subvenţii) de 70 de milioane lei, USR de 47 de milioane, AUR de 38 de milioane, iar PSD de 10 milioane.
„Cele mai mari venituri rămân, pe de altă parte, cele din subvenţii, în anul 2022 fiind alocate 256 de milioane de lei, iar pentru 2023 un total de 258 de milioane lei. Cu toate acestea, partidele nu cheltuie toţi banii din subvenţii, însă au cheltuit mai mult comparativ cu 2021, adică 72% din ceea ce au primit. Cheltuielile pentru publicitate au crescut constant şi rămân principala categorie ca proporţie, iar impactul acestor contracte devine tot mai vizibil asupra independenţei media”, precizează EFOR.
În ceea ce priveşte personalul, 79 de partide nu au declarat niciun angajat la Ministrul de Finanţe.
Cei mai mulţi angajaţi au fost declaraţi de UDMR (151), PSD (114), respectiv USR (97). Liberalii au declarat 30 de angajaţi, iar AUR nu a raportat niciun angajat, la fel ca în ultimii trei ani.
„Cadrul legislativ nu s-a modificat în 2022, însă Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat o propunere de modificare a Legii 334/2006 la finalul anului 2022, care a fost supusă dezbaterii publice în luna noiembrie. Proiectul a fost preluat de PSD în aprilie 2023, în lipsa unei susţineri de la nivelul Guvernului. Deşi proiectul aduce îmbunătăţiri semnificative cu privire la transparenţă, nu rezolvă complet problema transparenţei beneficiarului final al fondurilor pentru contracte de presă, reduce transparenţa în timpul campaniilor electorale şi creşte contribuţiile pe care partidele politice le pot aduce în campanie”, mai spun analiştii Expert Forum.
Conform sursei citate, numărul de partide care au publicat informaţiile obligatorii (donaţii, cotizaţii, împrumuturi, alte venituri etc.) în Monitorul Oficial a crescut uşor faţă de 2021, la 59.
În ciuda reglementărilor care stabilesc informaţiile ce se publică, rapoartele rămân foarte diverse atât ca informaţie, cât şi ca formate de fişier, arată specialiştii.
„Dacă partide precum PNL, PMP, Pro România sau AUR publică toate veniturile şi cheltuielile detaliat, PSD nu publică decât un rezumat”, se mai arată în raport.
Expert Forum adaugă faptul că, deşi AEP a iniţiat un proiect de lege care defineşte publicitatea politică şi a fost înaintat în Parlament de către PSD, până în prezent transparenţa privind publicitatea politică rămâne o problemă.
„Materialele plătite de partide nu sunt marcate, iar traseul banilor – care de multe ori trec prin companii de consultanţă – nu poate fi urmărit din exterior. În plus, este de notat reticenţa PSD şi PNL de a publica aceste informaţii. În 2022, PNL a împărţit contractele între trei firme, dintre care una a primit 31 de milioane de lei, însă nu ştim unde au ajuns banii mai departe”, susţine Expert Forum.
Astfel, mai multe organizaţii internaţionale, precum Comisia Europeană şi Consiliul Europei, au constatat lipsa de transparenţă şi faptul că acest flux de fonduri afectează independenţa mass-media. „Cu toate acestea, forma actuală a proiectului nu rezolvă problema complet, întrucât nu este clar dacă se vor publica informaţii despre prestatorii finali ai serviciilor sau doar despre cei care primesc banii de la partid şi care pot fi doar intermediari”, se mai afirmă în raport.
