Salutul hitlerist, e-mailuri amenințătoare, focuri de armă, celule teroriste: Numeroși ofițeri de poliție și soldați din Germania s-au angajat în activități de extrema dreaptă. Dar cât de gravă este problema și ce se poate face?
- O investigație Der Spiegel, pe care o vom reda pe larg.
Nu-ți poți petrece tot timpul pregătindu-te de apocalipsă. Uneori, așa cum s-a întâmplat în prima zi de luni din august, mai trebuie și cosit gazonul.
Peluza respectivă era în fața unei case din cărămidă din afara orașului Schwerin, nordul Germaniei. Pe un autocolant de pe autoturismul de la intrare scrie: „Dumnezeu să binecuvânteze trupele noastre, în special pe lunetiștii noștri”.
La început, bărbatul care împingea mașina de cosit – îmbrăcat în pantaloni verzi-măslinii și cu o șapcă de baseball în culori de camuflaj – nu s-a arătat interesat să vorbească. Dar, în cele din urmă, a oprit mașina de tuns iarba, a venit la gard și a vorbit despre catastrofe naturale, pene de curent electric și alte situații de urgență pentru care ar trebui să se pregătească germanii. Odată cu eliminarea treptată a energiei nucleare și a cărbunelui, Marko G. susține că aprovizionarea cu energie a țării este în pericol și se poate produce o pană de proporții. Ca patriot, susține el, este gata să-și apere patria, indiferent de criză, „și îmi voi risca viața în acest sens”.
În grupul fondat de Marko G. în urmă cu cinci ani – numit Nordkreuz sau Crucea de Nord – intențiile sale nu au părut întotdeauna atât de onorabile. De exemplu, i-a trimis unuia dintre tovarășii săi o imagine, cu soldați cu armele îndreptate către un bărbat întins la pământ, cu titlu: „Cerere de azil respinsă”. La ziua de naștere a lui Adolf Hitler, a distribuit o fotografie a dictatorului cu cuvintele: „La mulți ani”. Pe ministrul german de Externe, Heiko Maas, l-a numit „gunoi”.
Nordkreuz a numărat la un moment dat în jur de 40 de membri, aceștia pregătindu-se pentru „Ziua X”, un moment mitic în care toată ordinea publică se descompune. Grupul este activ astăzi, spune Marko G.
Când poliția a lansat o anchetă penală împotriva lui Marko G., a găsit la el o mitralieră Uzi împreună cu un amortizor și 40.000 de cartușe. Procurorii l-au acuzat de încălcarea Legii privind controlul armelor de război – tratând astfel un bărbat care jurase cândva să protejeze Constituția germană drept un posibil pericol pentru stat.
Marko G. a activat ca soldat în forțele armate germane, Bundeswehr, timp de opt ani. A petrecut apoi 20 de ani în poliție și a fost lunetist și membru al trupelor speciale SEK, aparținând biroului de poliție criminală de stat din Mecklenburg-Pomerania de Vest.
Procurorii au atacat hotărârea, iar Marko G. a fost suspendat de poliție. „Toată lumea face rahatul praștie la un moment dat”, spune el și insistă că nu este un extremist de dreapta.
Dincolo de incidente izolate
O singură greșeală? Un caz izolat? Politicienii au folosit zeci de ani astfel de argumente pentru a minimaliza activitatea de dreapta în poliție și Bundeswehr de teamă că majoritatea soldaților și polițiștilor înarmați ar putea fi brusc priviți cu suspiciune.
Dar a devenit dificil să ignorăm faptul că numărul de cazuri izolate este în creștere, sau cel puțin că aceasta este impresia în rândul publicului. Apar din ce în ce mai multe incidente extremiste de dreapta, în special în cadrul Comandamentului Forțelor Speciale de elită (KSK). Între timp, la Frankfurt, oficialii încearcă, de doi ani, să identifice funcționarul public care a dat mai departe adrese sensibile din computerul poliției – adrese la care s-au primit ulterior amenințări îngrozitoare, semnate cu „NSU 2.0”. O referire la mișcarea subterană național-socialistă, celula teroristă nazistă responsabilă pentru o serie de crime cu motivație rasială între 2000 și 2006.
Investigațiile DER SPIEGEL au constatat că landurile germane și forța de poliție federală au înregistrat cel puțin 400 de incidente suspecte de activitate extremistă, rasistă sau antisemită de dreapta, în ultimii ani, în rândul polițiștilor sau stagiarilor. Pe de o parte, nu este un număr mare. Dar orice membru al serviciului public care nu crede ferm în Constituția germană reprezintă o problemă.
Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a sprijinit, demonstrativ, poliția, în ultimele săptămâni. „Agențiile noastre de securitate sunt o bijuterie”, a spus el, la sfârșitul lunii iulie, pentru ziarul Münchener Merkur. Declarația a urmat unor săptămâni de dezbateri în Germania, cu privire la rasimul din forța de poliție a țării, o discuție declanșată de protestele Black Lives Matter.
Cu toate acestea, chiar și Seehofer, de la partidul conservator CSU, pare să realizeze că expresiile simple de loialitate nu mai sunt suficiente. În februarie, în urma unui atac din Hanau, în care un terorist de dreapta a deschis focul asupra a două baruri shisha, ucigând nouă oameni și rănind alți cinci, Seehofer a numit extremismul de dreapta „cea mai mare amenințare cu care se confruntă țara noastră”. Anul trecut, el a solicitat Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, agenția de informații interne din Germania, să investigheze activitățile de dreapta dintre funcționarii publici. Inițial accentul a fost pus pe agențiile de securitate, cu rezultate așteptate după pauză de vară.
În iunie, ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, de la CDU, le-a spus parlamentarilor că „nu va tolera extremismul de dreapta sau orice altă formă de extremism din Bundeswehr”. În urma mai multor incidente de dreapta din KSK, ministrul a desființat a doua companie.
Scenariu de coșmar
Pur și simplu, în ultimele luni au apărut prea multe rapoarte deranjante de la structurile de securitate din Germania. Au apărut îngrijorări tot mai mari că incidentele care au fost mediatizate ar putea fi doar vârful aisbergului. Stephan Kramer, președintele Oficiului de Stat pentru Protecția Constituției din Turingia, este unul dintre cei care împărtășesc asemenea preocupări: „Când unități din forțele speciale din trupele militare și de poliție pun statul în discuție și poate chiar creează rețele de dreapta, asta ar trebui să ne facă extrem de îngrijorați”.
Un atac asupra statului comis de către cei instruiți să-l apere – personal de securitate instruit în utilizarea armelor – ar fi un scenariu de coșmar pentru Germania.
Într-un raport confidențial, o comisie de experți arată că Marko G., fost membru SEK din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, a început să genereze îngrijorări cu mulți ani în urmă. Un memo către comandantul său arăta că era vizibil interesat de național-socialism și, în special, de SS. Dar memoriul nu a dus nicăieri.
Aparent, dragostea lui Marko G. pentru naziști nu a deranjat pe nimeni în unitatea sa din SEK, care era formată în principal din foști soldați de elită din Bundeswehr.
Marko G. a înființat un grup de chat pentru grupul de Nordkreuz, în ianuarie 2016, care a început rapid să-i atragă pe alții cu credințe radicale. În mărturia oferită Biroului Federal de Poliție Penală, un martor a declarat că doi membri ai grupului, un avocat și un investigator criminal, au discutat despre „strângerea și uciderea” susținătorilor de stânga ai refugiaților în „Ziua X”.
Au fost descoperite și liste de inamici, inclusiv numele și adresele politicienilor regionali. Procurorul federal german a inițiat o anchetă de terorism, dar nu a fost încă finalizată.
Cazul care prezintă acum cel mai mare risc de a eroda încrederea în forța de poliție duce înapoi într-o suburbie din Frankfurt. Aici locuiește polițista Miriam D., într-o clădire albă de apartamente. Partenerul ei, de asemenea ofițer de poliție, le-a deschis ușa jurnaliștilor DER SPIEGEL, dar a refuzat să răspundă la întrebări.
Polițista, în vârstă de 35 de ani, și iubitul ei erau membri ai unui grup de chat numit „Itiotentreff” (însemnând „întâlnirea idioților”) activitățile constând în principal în trimiterea de imagini rasiste și antisemite. Șase ofițeri de poliție din landul Hesse – unde se află Frankfurt – făceau parte din grup, majoritatea lucrând în aceeași stație.
„O să-ți sacrificăm fiica”
Procurorii din Frankfurt s-au confruntat cu grupul când au inspectat smartphone-ul lui Miriam D., care a fost cercetată pentru o posibilă conexiune cu mesajele de amenințare trimise sub numele NSU 2.0. Contul ei de computer de la birou a fost folosit pentru a solicita, în 2 august 2018, date despre avocatul din Seda Bașay-Yildiz, din Frankfurt, care l-a reprezentat pe unul dintre reclamanți în timpul procesului NSU de la Munchen.
După aproximativ o oră și jumătate, Bașay-Yildiz a primit un fax cu mesajul: „Porc mizerabil turc!” și „Nu vei distruge Germania”. Fax-ul includea adresa de domiciliu a fiicei sale, în vârstă de doi ani, care nu a fost dezvăluită public din motive de securitate și numele fetiței. Și a continuat: „O să-ți măcelărim fata, în semn de răzbunare”. Avocatul a sunat la poliție.
Au trecut doi ani de la acel fax, iar făptașii încă nu au fost identificați. Miriam D. susține că mi a trimis întrebarea pentru datele avocatului și spune că mulți alți colegi au avut acces la computerul ei. Nu s-au găsit dovezi concrete ale posibilei ei implicări.
Între timp, au apărut tot mai multe scrisori de amenințare cu semnătura NSU 2.0, majoritatea vizând femeile din politică, jurnalism sau arte. În februarie, ministrul de interne al landului Hesse, Peter Beuth, de la CDU, a repetat obișnuitul refren referitor la „incidente izolate”. De atunci și-a schimbat tonul și nu mai exclude posibilitatea ca în spate să se afle o rețea. De asemenea, de atunci a primit o scrisoare de amenințare – fie de la NSU 2.0, fie de o imitație.
Nu este ușor să se stabilească cât de mulți polițiști din Germania au condamnări pentru extremism de dreapta. DER SPIEGEL a verificat la ministerele de interne ale celor 16 landuri germane și pe lângă Ministerul Federal de Interne, întrebând câte cazuri suspecte de extremism de dreapta, rasism sau antisemitism au fost descoperite în ultimii ani. landuri mai mici, precum Saarland și orașul-stat Bremen, au raportat doar unul sau două incidente care nu au fost dovedite. Alții, cum ar fi Saxonia Inferioară, Schleswig-Holstein, Bavaria și Saxonia-Anhalt, au trimis date cuprinzând până la două duzini de cazuri suspecte. Hesse a furnizat doar informații din ultimii doi ani, dar a inclus 70 de cazuri suspecte, acesta fiind de departe cel mai mare număr.
Multe incidente sunt conectate la platformele de socializare. În Saxonia Inferioară, un ofițer de poliție beat, a desenat o svastică pe fruntea unui coleg care dormea și a postat fotografia pe un grup de chat împreună cu cuvintele „Heil Hitler”. El a fost amendat cu 500 de euro.
Mic, dar periculos
În Brandenburg, statul care înconjoară Berlinul, nouă polițiști au pozat în fața unui perete acoperit cu graffiti înfățișând o scenă a dreptei radicale locale. În orașul Jever din Saxonia Inferioară, în martie, un înalt oficial al poliției a descoperit o medalie de onoare din partea Tineretului Hitlerist completată de o svastică, la un avizier.
În Renania de Nord-Westfalia, a fost descoperit, într-o mașină a forței polițienești de rezervă, un autocolant al Mișcării Identitare, pe care scria: „Apărați-vă! Este țara voastră!”.
Într-un McDonald’s din Augsburg, un ofițer de poliție beat a strigat la un solicitant de azil din Senegal: „Negrule, du-te acasă!” A aruncat apoi un hamburger pe jumătate mâncat în fața bărbatului și l-a lovit cu pumnul, la fel și un coleg. Vinovatul principal a primit o pedeapsă de 11 luni cu suspendare.
Potrivit răspunsurilor obținute de către DER SPIEGEL, au existat cel puțin 340 de cazuri suspecte de activitate extremistă, de rasism sau antisemitism în forțele de poliție ale statului german sau printre cursanții lor, din 2014. Au existat 73 de astfel de cazuri în poliția federală, începând cu 2012. Au fost, de asemenea, incidente în care s-a dovedit că ofițeri sunt membri ai mișcării „Reichsbürger”, un grup care respinge legitimitatea statului german postbelic.
Aproximativ 400 de cazuri cunoscute raportat la peste 250.000 de polițiști nu sună prea mult, desigur, și este departe de a reprezenta o armată fascistă din umbră în cadrul forței de poliție, așa cum au avertizat unii. Majoritatea sunt probabil persoane fizice izolate sau, probabil, organizate mici, cu oameni aflați ocazional în legătură unii cu alții. Dar sunt uniți de convingerea că trebuie să facă ceva pentru ceea ce ei consideră a fi starea catastrofală a țării și sunt încredințați că fac parte dintr-o majoritate tăcută. Acest lucru face din ei un pericol mai mare decât ar fi cazul cu un grup mic, identificabil, cu o structură ierarhică.
Polițiștii cu simpatii de extrema dreaptă obișnuiau să își împărtășească ideile în bar sau în vestiar, dar internetul face lucrurile mult mai ușoare. Le permite ofițerilor extremiști din întreaga țară să interacționeze cu ușurință.
Odată, un oficial de poliție din nordul Germaniei s-a referit la astfel de grupuri ca la niște „acceleratoare de particule”.
Dirk Baier, un criminalist care predă la Zurich, consideră, de asemenea, că astfel de grupuri de chat reprezintă un „adevărat pericol”. El observă că atunci când sunt de serviciu, ofițerii trebuie să respecte reguli stricte care le reglementează comportamentul. „Sunt supuși unor îndrumări drastice și unei supravegheri puternice”, spune Baier. „Trebuie să joace un rol atunci când sunt la datorie”. El susține că acest lucru poate face ca discuțiile confidențiale cu colegii de aceeași orientare politică sunt ca o eliberare pentru ei.
Incidente îngrijorătoare
Într-un incident de la sfârșitul lunii februarie din centrul orașului Aachen, în vestul Germaniei, doi polițiști care stăteau în mașina lor, păzind sinagoga locală au difuzat, fără să-și dea seama, imnuri „Sieg Heil” prin instalația audio a mașinii de poliție. A devenit astfel limpede că unul dintre cei doi urmărea, pe telefonul său, seria Amazon, „Hunters”, de unde și proveneau cântările. Procurorii au decis că nu a fost încălcată nicio lege.
Însă examinând telefonul mobil al ofițerului, anchetatorii au descoperit o conversație controversată de chat între ofițerii aparținând stației Aachen-Vest, din care cei doi polițiști făceau parte. Participanții distribuiau imagini, inclusiv una care înfățișa un grup de oameni negri cu ochii larg deschiși alături de sentința: „Biroul de bunăstare este falit, e timpul să mergi la muncă”. O altă fotografie arăta un vultur care ținea svastica. Referindu-se la Cupa Mondială din Rusia din 2018, scria: „De data asta, venim vara”.
Posibile planuri pentru un atac terorist
Cazul lui Franco A., arestat pe 26 aprilie 2017 la Hammelburg, la est de Frankfurt, este un astfel de exemplu. Ofițerul superior dintr-un batalion militar german cu sediul în orașul francez Illkirch se înregistrase la autoritățile locale ca solicitant de azil sirian pe numele „David Benjamin”, a scris eseuri naționaliste, a planificat probabil un atac și a ascuns o armă de foc într-o toaletă de pe aeroportul din Viena. De asemenea, a scris note despre care anchetatorii cred că ar fi putut avea legătură cu potențialele ținte, inclusiv Fundația Amadeu Antonio, una dintre cele mai mari inițiative anti-rasism din Germania. Procesul lui Franco A. va începe curând la Frankfurt. Avocatul său neagă faptul că clientul său plănuise să vreun atac terorist.
Apoi, există așa-numitul Gruppe S., pe care procurorii federali îl investighează de luni de zile. Presupusii complici ai celulei teroriste includ un administrator de poliție din statul Renania de Nord-Westfalia.
Anchetatorii au interceptat conversațiile purtate de grup, despre un război civil care urmează să vină. Într-un weekend din februarie, 12 dintre bărbați s-au întâlnit într-o casă din orașul Minden. Potrivit anchetatorilor, aceștia au discutat despre luarea de măsuri concrete: mai multe comandouri ucigașe urmau să se năpustească asupra unor moschei și să ucidă musulmanii.
La doar câteva zile, Thorsten W. se pregătea să meargă la muncă – în comisariatul de poliție responsabil de trafic din orașul Hamm – când a fost arestat de forțele speciale. Anchetatorii au găsit mai multe pumnale, săbii și topoare în casa sa, pe lângă simbolurile naziste și autocolantele Mișcării Identitare.
În urma arestării sale, angajatul poliției a susținut că implicarea sa a fost un accident. El spune că, în timpul întâlnirii cu ceilalți bărbați, i-a întrebat pe ceilalți dacă plănuiau un masacru, precum cel din Christchurch, Noua Zeelandă, în care atacatorii au ucis 51 de oameni. La scurt timp, spune el, a plecat.
Procurorii federali, însă, nu sunt convinși, iar Thorsten W. rămâne în arest preventiv. Aceștia îl acuză că a promis grupului 5.000 de euro pentru achiziționarea de arme. El neagă.
Ofițerii responsabili de caz au trebuit să recunoască, în cele din urmă, că l-ar fi putut băga în arest mult mai devreme. Colegii săi știau de mult de părerile sale politice.
Ca răspuns la cazul Thorsten W., ministrul de interne din Rhin-Westfalia, Herbert Reul, de la CDU, a atașat așa-numiții delegați pe probleme de extremism în toate departamentele de poliție din land.
Extremismul de dreapta în forța poliției nu este un fenomen nou. Numai că, recent, a devenit clar că toate încercările anterioare de a remedia problema au eșuat.
Politologul Hans-Gerd Jaschke a studiat rasismul din forțele de ordine ale Germaniei încă din anii ’90. După reunificare, țara a cunoscut un val de violență extremistă de dreapta, inclusiv incidente în orașele Hoyerswerda, Rostock-Lichtenhagen, Mölln, Solingen și în alte părți. Numărul atacurilor rasiste comise de polițiști a crescut la acea vreme.
Jaschke a vrut să știe de ce xenofobia predomina printre polițiști. A efectuat un sondaj printre aproximativ 500 de polițiști de teren din Frankfurt, a vorbit cu experți și a condus un grup de discuții. A observat „o respingere parțial agresivă” a societății urbane multiculturale. Aproximativ 15% dintre cei chestionați au declarat că au votat pentru Republikaner, un partid radical de dreapta. Printre echipele de reacție ale poliției, procentul a fost de 17%.
Continuarea articolului – AICI
