După o victorie în alegeri care îi oferă partidului său rara şansă de a pune capăt unei perioade marcate de scandaluri de corupţie şi de conflicte cu Bruxelles-ul, preşedintele României a promis o eră mai „normală” şi mai pro-UE, scrie Financial Times.
Duminică, Klaus Iohannis şi-a adjudecat un nou mandat de cinci ani, învingând-o cu uşurinţă pe Viorica Dăncilă, candidata din partea Partidului Social Democrat. Luna trecută, dna Dăncilă a fost demisă din funcţia de prim-ministru în urma unui vot parlamentar de neîncredere, iar Ludovic Orban, unul dintre aliaţii dlui Iohannis din partea Partidului Naţional Liberal, a înlocuit-o în funcţia de premier.
Rezultatele reprezintă o lovitură pentru social-democraţi, consideraţi drept succesori ai Partidului Comunist Român, care s-au aflat la guvernare timp de 20 din cei 30 de ani ai erei postcomuniste, dar care s-a izbit de oprobiul public din cauza unor acuzaţii de corupţie. În luna mai, Liviu Dragnea, fostul lider al partidului, a fost condamnat la închisoare în urma unor acuzaţii de corupţie.
Oana Popescu Zamfir, directorul organizaţiei Global Focus din Bucureşti, a declarat că faptul că dl Iohannis şi dl Orban se află acum la putere împreună a fost un semn de stabilitate extrem de necesar. „Vom avea un preşedinte şi un premier care se află de aceeaşi parte a baricadei, aşa că se pare că ei vor avea ceva mai multă stabilitate şi coerenţă”, a spus ea.
În discursul prin care şi-a proclamat victoria, dl Iohannis a spus că adevăratul învingător este „România modernă, România europeană, România normală”.
Totuşi, el şi dl Orban au în faţă o lungă listă de probleme şi o marjă îngustă prin care să le poată rezolva, iar alegerile locale şi generale sunt programate anul viitor.
Cheltuielile publice şi deficitul bugetar al guvernului au crescut. Ţara trebuie să le asigure investitorilor un climat de credibilitate şi să facă faţă cheltuielilor sociale, care au atins cea mai înaltă rată din UE şi reprezintă 70% din veniturile publice.
„Priorităţile mele sunt de ordin economic, pentru a recâştiga încrederea mediului de afaceri în instituţiile guvernamentale”, a declarat dl Orban, cel de-al patrulea premier al României din ultimii trei ani, într-un interviu acordat ziarului Financial Times, săptămâna trecută.
Având o majoritate parlamentară extrem de firavă, guvernul va trebui să fie „foarte precaut”, a recunoscut el, după care a spus: „Nu putem face decât lucrurile care sunt sprijinite de toţi partenerii din parlament”.
Probabil, deficitul va depăşi 3% în acest an, trecând peste pragul permis de reglementările UE pe tema cheltuielilor din cauză că guvernul anterior a majorat pensiile şi salariile din sectorul public, a mai adăugat dl Orban. „Vom încerca să reducem deficitul cât de mult vom putea”, a spus el, adăugând însă că va fi foarte greu. El a declarat că va încerca să convingă Comisia Europeană să acorde ţării un răgaz pentru ca ea să-şi poată mări investiţiile publice.
Laura Ştefan, analist în organizaţia Expert Forum din Bucureşti, a declarat: „Programul populist a mers prea departe şi nu ştiu cât de rapid va putea fi stopat”.
În medie, angajaţii din sectorul public sunt plătiţi cu 80% mai mult decât cei din sectorul privat, a precizat Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România. „Avem nevoie de măsuri urgente de reducere a cheltuielilor sociale cu minimum 10% din cauză că nu ne putem permite acest lucru”, a avertizat el. Dl Guda a subliniat totodată că majorarea cu 40% a pensiilor, prevăzută de social-democraţi pentru anul viitor, va face ca deficitul bugetar al ţării să reprezinte până la 6% din PIB.
Social-democraţii au săpat o groapă în faţa partidului dlui Orban, în care el să cadă tocmai înaintea alegerilor locale de anul viitor, spune dna Ştefan. Ea mai spune că un alt pas important pentru guvern va fi acela de a încerca să refacă independenţa puterii juridice.Toate posturile de procurori principali din ţară sunt ocupate de interimari.
Începând din anul 2007, când a aderat la UE, situaţia statului de drept din România a făcut obiectul unei monitorizări speciale din partea Bruxelles-ului.
Tentativele anterioare ale social-democraţilor de a scoate corupţia de sub incidenţa codului penal şi demiterea fostului şef al departamentului anticorupţie, au provocat câteva dintre cele mai mari proteste semnalate în ţară după căderea comunismului.
Românii speră totodată că o mai mare stabilitate va duce la scăderea emigraţiei. Potrivit unor statistici, peste 3 milioane de români din cei 17 milioane de locuitori ai României (!) au părăsit ţara în ultimul deceniu, această rată a exodului situându-se printre cele mai mari din lume.
